A absolvit Şcoala medie din satul Volintiri (1968) şi Institutul Agricol „M. Frunze” din Chişinău (1973). A lucrat agronom în colhozul „Drumul leninist” din Coşcalia, Căinari, la Consiliul raional al colhozurilor, la Asociaţia de chimizare intergospodărească, la Institutul de Porumb şi Sorg Paşcani. În 1999 formează, la Ştefan-Vodă, Gospodăria ţărănească „Sfântul Gheorghe”. Tot de atunci este preşedinte al Federaţiei cultivatorilor de cartofi din RM. În 2002, la Expoziţia internaţională „Farmer-2002” este distins cu medalia de aur „Farmer-leader”.
Sergiu Ciobanu este primul cultivator de cartofi care, graţie sprijinului acordat de savanţii braşoveni, a lansat producerea cartofului în baza tehnologiilor moderne.
Deşi a lucrat mulţi ani în colhoz, niciodată n-a acceptat proprietatea obştească. În 1999 a început de la zero: a înfiinţat GŢ „Sfântul Gheorghe”, luând în arendă 3,5 hectare de pământ de la fosta gospodărie colectivă care se ocupa de creşterea plantelor medicinale. Pentru a procura material săditor şi a întreţine procesul tehnologic până la sfârşit, şi-a pus casa în gaj şi a luat un credit de la bancă. Pe terenul arendat a sădit cartofi: de la material săditor autohton la soiuri europene, aduse cu sprijinul savanţilor de la un institut de cercetări de profil din Braşov. În total, au fost testate 17 soiuri. În funcţie de varietatea soiurilor testate, a obţinut între opt şi 68 de tone la hectar.
„Esenţa vieţii mele, de la 1999 încoace, a fost de a vedea gospodari pe pământul basarabean. Aceşti gospodari trebuiau să aibă continuitate, însă procesul a fost întrerupt odată cu instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în 1940. De aceea, scopul înfiinţării GŢ „Sfântul Gheorghe” a fost şi este de a arăta printr-un model concret cum putem renaşte spiritul de stăpân al pământului. Spirit care s-a cam pierdut de la ’40 încoace. Numai pe ici-colo apare câte un gospodar care, cu multă dragoste faţă de pământ, se înrădăcinează în aşa fel încât să fie de nezdruncinat pe viitor, ca un arbore, ca un stejar”, afirmă Sergiu Ciobanu.
Şi-a pus drept scop, de asemenea, ca în fiecare an să cumpere câte două-trei hectare de pământ. Astăzi, Sergiu Ciobanu are în proprietate privată 30 de hectare, unde domină trei culturi: cartoful (cultura de bază), mazărea şi grâul.
„Din păcate, statul a lăsat agricultura în voia sorţii. E nevoie de un climat investiţional favorabil, de o politică fiscală corectă, de scutire de taxe la importul de material săditor şi de tehnică agricolă din UE. De asemenea, este necesar de a orienta fermierul ce să producă în sectorul vegetal şi zootehnic ca să asigure securitatea alimentară a ţării”, consideră fermierul Sergiu Ciobanu. El crede că fermierul care activează în baza nucleului familial constituie perspectiva de dezvoltare a agriculturii în ţara noastră.
