Sfinţii zilei
Astfel, astÄzi, 26 aprilie, tradiÈia ortodoxÄ îi aminteÈte pe Sfântul mucenic Vasile, Episcopul Amasiei Èi pe Sfânta Glafira.
Despre Glafira se spune cÄ era o fatÄ onestÄ Èi lucra slujnica soÅ£iei împÄratului roman Licinius ( a trÄit între anii 250-325). Potrivit scrierilor sfinte, împÄratul „s-a rÄnit de frumuseÅ£ea” fecioarei Åi a început sÄ-i caute apropierea. Glafira însÄ, fiindu-i credincioasÄ împÄrÄtesei ConstanÈia, i-a cerut ajutorul ca sÄ scape de împÄratul curtezan. ÎmbrÄcînd-o în haine bÄrbÄteÅti Åi dându-i bani de cÄlÄtorie, împÄrÄteasa a trimis-o la Pontus împreunÄ cu un alt slujitor bun. ÎmpÄratului i-au spus cÄ Glafira a înnebunit Åi cÄ este pe moarte. Pe drum spre Armenia, Glafira s-a oprit la Amasea, unde a fost gÄzduitÄ de episcopul locului, Vasile.
În vremea aceea, ierarhul zidea o bisericÄ în cetate, cÄ pâna atunci creÈtinii nu aveau un locaÈ în acea zonÄ. AltruistÄ din fire, Glafira i-a dat episcopului, pentru construirea bisericii, toÈi banii pe care i-i dÄruise împÄrÄteasa, cÄreia i-a scris unde se aflÄ Èi a rugat-o sÄ mai trimitÄ bani pentru finalizarea bisericii.
Dar scrisoarea Glafirei a fost gÄsitÄ de cÄtre postelnicul împÄratului, pe care l-a Èi înÈtiinÈat cÄ fata este vie Èi cÄ se aflÄ în Amasia. ÎmpÄratul Liciniu s-a înfuriat cÄ fusese pÄcÄlit Èi i-a scris imediat ighemonului Amasiei, poruncindu-i sÄ-i trimitÄ la el, în Nicomidia, pe episcopul Vasile Èi pe fecioara Glafira, ferecaÈi.
ÎnsÄ, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, Sfânta Glafira a murit înainte ca scrisoarea împÄratului sÄ ajungÄ la Amasia. Ighemonul l-a prins pe episcopul Vasile, l-a ferecat si l-a trimis împÄratului, iar despre Glafira l-a inÈtiinÈat cÄ a murit.
Se pune cÄ doi diaconi, Partenie Åi Teotim, l-au urmat pe episcopul Vasile Åi s-au stabilit într-un loc aproape de închisoarea în care era acesta Å£inut. Potrivit mÄrturiilor lor, cu o searÄ înainte de proces, mucenicul Vasile a început sÄ cânte Psalmi rostind "Åi dacÄ m-aÅ sÄlÄÅlui la marginea mÄrii Åi acolo …mâna ta mÄ va povÄÅ£ui Åi mÄ va Å£ine dreapta Ta" (Psalmi 138/139:9-10). Acelea erau cuvinte profetice.
De trei ori sfântul a început a plânge Åi diaconii se temeau cÄ nu va putea îndura chinurile, dar el i-a liniÅtit.
La proces, sfântul a refuzat cu tÄrie sÄ se lepede de credinÅ£Ä Åi sÄ devinÄ preot pÄgân, aÅa încât a fost condamnat la moarte. Un creÈtin, Elpidefor, le-a dat bani soldaÅ£ilor ca sÄ-l lase pe Vasile sÄ se roage Åi sÄ vorbeascÄ cu prietenii sÄi înainte de execuÅ£ie. Apoi sfântul i-a spus cÄlÄului: "Prietene, du la îndeplinire ce Å£i s-a spus" Åi liniÅtit Åi-a plecat capul ca sÄ-l taie sabia.
Elpidefor a vrut sÄ cumpere cu bani de la soldaÅ£i rÄmÄÅiÅ£ele pÄmânteÅti ale sfântului, dar soldaÅ£ilor le-a fost fricÄ de împÄrat Åi au aruncat trupul Åi capul sfântului în mare. DupÄ acestea un înger al lui Dumnezeu i-a apÄrut lui Elpidefor în vis de trei ori spunîndu-i: "Episcopul Vasile este la Sinope Åi te aÅteaptÄ."
Auzind mesajul, Elpidefor Åi diaconii au mers pe mare pânÄ la Sinope, unde au angajat niÅte pescari care sÄ-i ajute cu plasele de pescuit. Când au aruncat nÄvoadele acolo unde au spus cei doi diaconi, nu au gÄsit nimic. Atunci Elpidefor le-a spus sÄ arunce plasele în numele Domnului Dumnezeului sÄu, pe Care el Îl proslÄvea, Åi abia atunci nÄvoadele au scos la suprafaÅ£Ä moaÅtele Sf. Vasile, care avea capul alipit de corp Åi numai urma loviturii de sabie se mai vedea pe gât. Sfintele moaÅte ale Sf. Vasile au fost duse la Amasea Åi îngropate în biserica construitÄ de el însuÅi.
Timpul.md
FiÈi la curent cu ultimele noutÄÈi. UrmÄreÈte TIMPUL pe Google News Èi Telegram!