Este greu să apreciem dacă termenul de 25 de zile este unul rezonabil pentru informarea cetăţenilor privind procedurile tehnice, drepturile şi obligaţiile acestora. Dar, având în vedere că anumiţi itemi din chestionar au fost subiectul unor polemici care i-au lămurit pe unii şi i-au debusolat pe ceilalţi, n-aş crede că o durată mai extinsă a campaniei ar fi schimbat mare lucru. Prea suntem noi marcaţi de stereotipuri, prejudecăţi şi minciuni despre propria noastră identitate.
Spun asta cu regret, pentru că într-o altă societate, cu un alt fundament educaţional, emoţional şi istoric, lucrurile ar fi decurs altfel. În cazul nostru, însă, totul este confuz şi incertitudinea „pluteşte în aer”. Nouă ne pare firesc, pentru că aşa suntem noi obişnuiţi. Dar ceea ce se întâmplă nu este nici pe departe firesc şi nici util. Drept dovezi că lucrurile stau anume aşa ne servesc starea precară economică în care se află majoritatea populaţiei, depopularea continuă, securitatea, respectarea parţială a drepturilor omului şi multe altele. Sigur, acestea sunt probleme vechi şi actuale de când ne ţinem minte şi n-am face deloc bine dacă ne-am resemna. Din fericire, după 2009 lucrurile au început să meargă în direcţia potrivită, chiar dacă sondajele arată că populaţia crede altceva. Dar rezultatele sondajelor sunt subiectul altor discuţii.
Revenind la multaşteptata decizie a guvernului de la care am pornit, observăm că faţă de memorabilul recensământ din 2004, lucrurile au evoluat sau în cel mai rău caz au stagnat. De exemplu, este de remarcat că itemul „etnie/naţionalitate” nu mai conţine insinuările propagandistice din 2004, fiind exclusă orice opţiune, respondenţii fiind lăsaţi să dea răspuns liber (fără a trebui să aleagă între etnia „moldovenească” şi cea română). Acelaşi lucru e de remarcat şi în cazul itemului „limbă maternă”. Religia, însă, este privită de către recenzori drept un subiect mai special, ortodocşii fiind discriminaţi pozitiv faţă de celelalte categorii. Aceasta nu este o abordare corectă şi cu atât mai mult europeană, dar nici nu ne-am putea aştepta la altceva prea curând în privinţa asta.
Itemii privind identitatea naţională a respondenţilor, sunt însă, cei mai importanţi, iar rezultatele recensământului pot servi tuturor părţilor interesate. Unora pentru a genera evoluţie, iar altora pentru a genera involuţie. Totul depinde de rezultate. Iar rezultatele depind pe de o parte de recenzori, iar pe de alta, de recenzaţi. În ceea ce-i priveşte pe primii, ştim că Biroul Naţional de Statistică a lansat pe 7 aprilie un anunţ public privind angajarea temporară a recenzorilor, inspectorilor-controlori şi a şefilor de circumscripţie. Cine sunt aceşti oameni, ce pregătire vor primi aceştia, cine îi va instrui, dar mai ales ce intenţii au aceştia, sunt toate lucruri care contează enorm.
În aceste condiţii, reprezentanţii instituţiilor internaţionale care asigură sprijinul acestui demers trebuie să depună toate eforturile pentru asigurarea competenţei profesionale şi a eticii morale a acestor oameni, astfel încât banii pe care îi investesc în republica noastră de la graniţa geografică şi civilizaţională a Uniunii Europene, să nu fie aruncaţi pe geam, sau şi mai rău, să folosească duşmanilor Europei şi ai democraţiei. Trebuie să se întreprindă toate demersurile din partea autorităţilor şi a finanţatorilor pentru ca rezultatele recensământului să fie unele fidele realităţii. Nu mai pot fi tolerate completarea chestionarelor cu creionul, „sugerarea” răspunsurilor de către recenzori, sau presiunile asupra respondenţilor. Iar aici trebuie să intervină discernământul, responsabilitatea şi în fond, demnitatea fiecăruia dintre noi.
Blindaţi cu toate informaţiile necesare privind desfăşurarea recensământului, cu determinare şi seriozitate, nu mai avem voie să le permitem fiilor nedemni ai stalinismului de teapa lui Dodon, Usatâi, Şelin, Tkaciuk, sau Voronin să ne înveţe ce etnie/naţionalitate avem şi ce limbă vorbim. Dacă-i lăsăm să cumpere gândirea românilor moldoveni, mergând pe la case şi oferindu-le promisiuni şi beneficii pentru ca aceştia să se declare etnici ruşi la recensământ, vom avea motive să ne pregătim pentru o vizită a „prietenilor” din est, care abia aşteaptă să le oferim noi pretexte pentru a invada un nou stat suveran, „de dragul apărării conaţionalilor lor ruşi”.Avem rara oportunitate de a le demonstra lor, dar înainte de toate nouă înşine, că ştim cine suntem şi ce vrem, că suntem români şi vorbim româneşte. Altfel, mă tem că moldovenii vor fi din nou prinşi la mijloc, confuzi şi ai nimănui, între „minoritarii” români şi majoritarii ruşi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
