Acest reportaj nu este însă despre o nuntă cu lăutari, ci despre o tradiţie bine înrădăcinată în mentalitatea moldovenilor şi transmisă din generaţie în generaţie. Tradiţia constă în faptul că, după oficializarea căsătoriei la oficiul stării civile, tinerii însurăţei merg să se închine la anumite monumente şi să depună flori la postamentul unor idoli. Ne-am propus, aşadar, să vedem care sunt idolii moldovenilor.

Potrivit agenţiilor de organizare a evenimentelor din Chişinău, există o mulţime de locuri şi monumente la care merg să se închine mirii în ziua nunţii. Dacă e vorba de Chişinău, acestea sunt monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Memorialul „Eternitate”, Grădina Botanică, Porţile Oraşului, Parcul Dendrariu, Valea Morilor şi chiar… mostra avionului expusă în faţa Aeroportului. La sate şi în alte oraşe ale republicii, locul preferat de tinerii însurăţei este… monumentul Eroului Necunoscut. În zona transnistreană, mirii depun flori la monumentul lui Lenin sau merg să se închine la tancul din centrul oraşului Tiraspol. Alţii preferă monumentul dedicat ostaşilor căzuţi în Afganistan…

O substituire a locaşului sfânt?

Preotul Vadim Cheibaş susţine că această tradiţie nu are nicio semnificaţie bisericească. „Cei care merg la Ştefan cel Mare şi Sfânt se înscriu într-o categorie de oameni, cei care merg la Memorialul „Eternitate” – în altă categorie. Se mai duc şi la memorialul de la Şerpeni. Probabil, închinându-se la astfel de monumente, tinerii exprimă un fel de recunoştinţă faţă de părinţii şi buneii care au apărat patria. În timpul Uniunii Sovietice a existat tradiţia ca mirii să fie recunoscători faţă de înaintaşi. A fost o tradiţie partinică. După ce s-a destrămat URSS, mirii au început să meargă la Ştefan cel Mare şi Sfânt. Alţii însă merg şi acum la memoriale”, ne-a spus preotul.

Doctorul în istorie Vlad Mischevca este de părerea că, la răscrucea secolului trecut, în cadrul renaşterii naţionale, tinerii s-au reorientat la simboluri naţionale istorice. „Evident, monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt e numărul 1 pe listă. Este o tradiţie frumoasă că, în această zi fericită, tinerii căsătoriţi îşi aduc aminte de istorie şi de înaintaşii noştri. E un lucru des întâlnit în spaţiile ex-sovietice. Nu am văzut însă asemenea obiceiuri în Europa Occidentală”, afirmă doctorul în istorie. „Este o ceremonie laică, dar care, în ultimul timp, se transformă cu mult fast într-un teatru al absurdului, deoarece tinerii vin la monumente cu prea mare alai. Tot astfel, Paştele Blajinilor s-a transformat într-un show al prezentărilor de bucate, veşminte şi maşini”, constată Vlad Mischevca.

„Am depus şi eu flori de ziua nunţii…”

Secretara primăriei satului Ermoclia din raionul Ştefan-Vodă, Tatiana Guţu, care oficializează căsătoriile, ne-a spus că mirii din această localitate merg să depună flori la monumentul Eroului Necunoscut. „Acesta se află în preajma primăriei şi după oficializarea căsătoriei merg şi depun flori în memoria eroilor căzuţi la datorie. Eu m-am căsătorit cu 25 de ani în urmă în luna mai şi, de asemenea, am mers şi am depus flori la acest monument”, îşi aminteşte Tatiana Guţu.

Victoria va fi mireasă peste câteva zile. Am întrebat-o dacă va merge la monumente să depună flori. „Voi merge la bustul poetului Mihai Eminescu pentru că am învăţat la liceul cu acelaşi nume şi, conform tradiţiei, voi merge şi la monumentele dedicate eroilor celui de-al Doilea Război Mondial, războiului din Afganistan şi conflictului de pe Nistru din 1992. Cred că mirii, împreună cu cei care îi însoţesc, merg la monumentele eroilor sovietici în semn de recunoştinţă pentru faptul că pe pământ este pace şi există posibilitatea de a forma o familie”, ne-a spus viitoarea mireasă.

„Nu ştiu dacă tinerii ar putea explica de ce fac acest lucru”

Istoricul Ion Varta a menţionat că asemenea tradiţii n-au existat în perioada precedentă URSS. „Este o substituire a lăcaşului sfânt cu monumentele sovietice”, este de părere Ion Varta.

Doctorul în ştiinţe istorice Elena Fişcanu ne-a explicat că această tradiţie a apărut în Uniunea Sovietică. „A fost o înlocuire a bisericii cu monumentul lui Lenin. N-are o altă semnificaţie decât cea politică. Prin aceasta se încerca să se instruiască tineretul în spiritul marxismului şi leninismului”, a spus E. Fişcanu. „Nu ştiu dacă tinerii ar putea explica de ce fac acest lucru. Ei merg din inerţie”, ne-a mai spus doctorul în ştiinţe istorice, menţionând că unii conştientizează şi aduc un omagiu strămoşilor, iar alţii „pentru că le place sau este un loc frumos ca să ne mai filmăm…”.