Numărul moldovenilor infectaţi cu HIV este în creştere. Ponderea femeilor în numărul total de cazuri a crescut spectaculos de la 26,7%, în 2001, la 52,3%, în 2011. Calea cea mai frecventă de transmitere a virusului nu mai este utilizarea drogurilor injectabile, ci relaţiile sexuale neprotejate. În luna noiembrie a anului trecut, în RM au fost înregistrate 7014 persoane cu HIV, dintre care 2025 sunt din raioanele din stânga Nistrului. Informaţiile se regăsesc în studiul „Statutul socio-economic al persoanelor cu HIV”, publicat recent de către Fundaţia Soros-Moldova.

Bărbat, 33 de ani, infectat cu virusul HIV: „Ca să nu afle că am avut pe alta, i-am spus soţiei că mi-am injectat droguri. În realitate nu a fost aşa. Prin sex m-am infectat. Fata cu care am avut relaţii sexuale m-a sfătuit să mă duc să dau analizele, ea, probabil, ştia că are HIV”. Cel care a făcut mărturia face parte din cele 54% din totalul bărbaţilor infectaţi cu HIV, care au contractat virusul în urma contactelor sexuale cu un partener ocazional sau cu mai mulţi parteneri, relevă studiul. Totodată, 46% din bărbaţi spun că s-au infectat în urma contactelor sexuale neprotejate cu un partener permanent – soţul sau soţia.

Migranţii, expuşi riscului de îmbolnăvire

Acelaşi studiu relevă faptul că migranţii şi familiile acestora fac parte din grupurile cel mai mult expuse riscului de îmbolnăvire cu HIV/SIDA. Mai bine de 1/3 din persoanele chestionate au menţionat că ele sau partenerii lor de viaţă au fost la muncă peste hotare mai mult de o lună de zile în ultimii cinci ani. Fiecare a cincea persoană chestionată a declarat că s-a infectat cu HIV în Rusia sau Ucraina.

Află întâmplător despre infectarea cu HIV

Potrivit studiului, doar un procent din cei intervievaţi au făcut testul la HIV din propria iniţiativă. Marea majoritate au aflat întâmplător că sunt infectaţi şi de cele mai multe ori au fost impuşi de anumite circumstanţe să facă analizele la HIV.

La limita sărăciei

Majoritatea persoanelor cu HIV trăiesc la limita sărăciei. Potrivit răspunsurilor oferite de aceştia, veniturile lor nu le ajung nici pentru strictul necesar. Doar o parte dintre ei spun că le este oferit ajutor din partea statului sau a ONG-urilor pentru tratarea maladiilor asociate, procurarea rechizitelor şcolare, suplimentelor alimentare sau a vitaminelor.

Dificultăţi în accesarea serviciilor medicale

„La naşterea băiatului s-au purtat foarte urât, m-au numit „căţea”. În salon era foarte frig şi nu mi-au dat nici cearşaf, şi nici plapumă. Mi-am pus copilul în haina mea, pe care o aveam, iar sub el am pus o sticlă cu apă caldă. În alte saloane era cald, dar în al meu era frig. E un singur salon de acesta în spital”, a declarat o respondentă, în vârstă de 23 de ani, care a născut anul trecut la Centrul Mamei şi Copilului. 40% din cei chestionaţi au spus că au întâmpinat anumite dificultăţi atunci când au cerut asistenţă medicală. O barieră semnificativă în accesarea serviciilor medicale este şi faptul că mai bine de 40% din persoanele cu HIV nu deţin poliţa de asigurare în sănătate.

Persoanele HIV, în depresie

Majoritatea persoanele chestionate au specificat că sunt în depresie şi nu mai doresc să trăiască şi că se simt izolate, 40% au spus că le este frică să spună membrilor familiei, colegilor despre statutul lor de HIV infectat şi tot atâţia au menţionat că au probleme de relaţii cu cei apropiaţi. Totodată, studiul arată că fiecare a cincea persoană chestionată evită să meargă în locurile publice, de frică să nu fie discriminată.

Accesul la muncă

Studiul confirmă faptul că persoanele cu HIV au un acces limitat la muncă, în special din cauza nivelului înalt de discriminare a acestora la angajare. O bună parte dintre angajatori, în special cei din domeniile educaţie şi industrie alimentară, continuă să ceară certificatul privind statutul de HIV la angajarea în câmpul muncii.

Studiul a fost realizat în cadrul programului „Reducerea impactului infecţiei HIV în RM”, finanţat de Fondul Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Runda 8. Cercetarea a fost realizată de Centrul de Investigaţii Sociologice CBS AXA în perioada iulie-septembrie 2011. Chestionarea a fost aplicată pe un eşantion de 300 de persoane cu HIV în vârstă de peste 18 ani. Persoanele chestionate au fost atât din mediul urban, cât şi rural.