Se fac eforturi pentru a reproiecta sistemele fiscale ale statelor membre într-un mod în care să se poată pune un accent sporit pe crearea de noi locuri de muncă, cât şi pe creştere economică, dar esenţial, care să asigure corectitudine. De exemplu, vedem în ultimul timp o tendinţă în a crea o serie de măsuri specifice pentru a proteja grupurile vulnerabile.
A existat un nou şi foarte vizibil accent pe combaterea evaziunii fiscale, astfel încât contribuabilii bun- platnici să nu suporte povara fiscală a celor rău-platnici. Totodată, în ultimul an, multe state membre ale Uniunii Europene s-au concentrat pe reformele fiscale care să stimuleze competitivitate, de exemplu, prin reducerea ratei impozitului pe profit sau prin măsuri fiscale pentru a încuraja cercetarea, investiţiile şi antreprenoriatul. Toate aceste lucruri arată o îmbunătăţire a sistemului fiscal al statelor membre, dar acest lucru nu înseamnă că nu este loc şi de mai bine. Algirdas Šemeta, Comisar în cadrul Uniunii Europene responsabil cu asigurarea reformelor fiscale, spunea că reforma fiscală nu este un proces care să se desfăşoare peste noapte. Este nevoie de consistenţă, dedicare şi revizuire continuă.
La sfârşitul fiecărui an, Comisia Europeană îşi propune o serie de priorităţi politice pentru următorul ciclu. Statele membre prezintă reformele propuse şi programele de stabilitate şi convergenţă, ţinând cont de priorităţile Uniunii Europene.
În luna noiembrie 2012 priorităţi legate de sistemul fiscal presupuneau:
l Scăderea impozitării forţei de muncă, în ţările în care este deosebit de mare şi astfel limitează crearea de noi locuri de muncă;
l Aducerea de venituri suplimentare la buget prin lărgirea bazei de impozitare, decât prin creşterea impozitelor sau crearea unora noi, precum şi prin îmbunătăţirea disciplinei fiscale;
l Reducerea datoriei către bugetul de stat înregistrată de companii;
l Reforma imobiliară şi impozitarea locuinţelor pentru a preveni reapariţia riscurilor financiare în sectorul locuinţelor.
O parte din aceste reforme au fost implementate de către statele membre (chiar şi în România efectele sunt vizibile), dar întrebarea se pune dacă toate acestea au avut efectul dorit. Totuşi este bine cunoscut faptul că, în 2013, poziţiile fiscale dificile ale multor state membre au dus la o creştere generală a poverii fiscale.
Având în vedere necesitatea continuării consolidării fiscale, povara fiscală este în creştere în multe state membre (asupra veniturilor din impozite directe şi indirecte, precum şi sociale, contribuţiile de asigurări). În urma izbucnirii crizei financiare, veniturile fiscale au fost la un nivel scăzut, mai ales în perioada 2009-2010.
De atunci, povara fiscală a crescut ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală. Graficul (1) arată că între 2010 şi 2013 veniturile atrase din ambele impozite, directe şi indirecte, au crescut. Ca pondere din PIB, creşterea a fost limitată.
Veniturile atrase din impozite directe au crescut cu mai puţin de 1 punct procentual din PIB şi a celor atrase din impozite indirecte cu aproximativ o jumătate de punct procentual din PIB. Trei sferturi din statele membre au înregistrat creşteri ale veniturilor atrase din impozite directe şi indirecte în perioada 2010-2013.
La nivelul Uniunii Europene se constată o tendinţă de creştere clară a cotelor standard de TVA, coroborată cu o nivelare a ratei impozitului pe profit (corporate tax) şi cu o tendinţă de scădere a ratei de impozitare a veniturilor personale (personal tax). Graficul 2 prezintă ratele standard de TVA şi cele de top în ceea ce priveşte impozitul pe profit şi asupra veniturilor personale conform tendinţelor din raportul asupra Fiscalităţii elaborat de Comisia Europeană care conţine, de asemenea, o analiză statistică şi economică detaliată a sistemelor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Deşi este dificil de estimat impactul general al reformelor fiscale realizate de statele membre UE în ultimele 12-18 luni cuprinse în tabelul de mai jos, în general, se observă că:
În ceea ce priveşte impozitarea indirectă, majoritatea statelor membre au introdus reforme în domeniul TVA-ului; Acestea se reflectă în creşterea ratei statutare, mai degrabă decât lărgirea bazei de impozitare a TVA. Mai mult, o mare parte a statelor membre au crescut accizele.
În ceea ce priveşte impozitele directe, multe state membre au adoptat o tendinţă de impozitare progresivă a veniturilor personale. În general, povara fiscală pare să crească şi mai mult dacă vorbim de venituri mari şi să fie mai redusă la venituri mai mici. Multe state membre au scăzut impozitarea profitului, de cele mai multe ori prin reducerea bazei de impozitare. Totodată aproximativ jumătate din statele membre au realizat reforme în domeniul impozitării proprietăţii.
Sursa: curierulnational.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
