„Dacă în 2010 Moldova reuşeşte să obţină foaia de parcurs, iar din 2011 începe implementarea ei, atunci în doi ani ar putea avea o perspectivă clară de liberalizare a regimului de vize”, a spus Victor Chirilă. El a precizat că dialogul în problema vizelor este un proces tehnic, care n-ar trebui să fie influenţat de procesele politice interne, cum ar fi alegerile, dar, totuşi, odată obţinută foaia de parcurs, e important să existe un parlament stabil şi un guvern credibil care să o pună în aplicare. „Ar fi în defavoarea RM, dar şi a UE, să nu obţinem această perspectivă în doi-trei ani. Va fi interpretat drept un eşec al agendei de integrare europeană”, crede Chirilă. Potrivit lui, şi tărăgănarea procesului de către UE va diminua impactul liberalizării vizelor, în condiţiile în care tot mai mulţi moldoveni îşi redobândesc cetăţenia română. „Dacă UE ne promite regim fără vize abia peste cinci-zece ani, ne-am putea trezi că o treime din moldoveni nu vor mai avea nevoie de acesta, deoarece – ca cetăţeni ai României, adică ai UE – deja vor fi obţinut mult mai mult…”.
Şeful adjunct al Direcţiei integrare europeană din cadrul MAEIE, Eugen Caras, spune că semnalele de la Bruxelles vin în susţinerea optimismului şi ambiţiei noastre, dar că nu trebuie să fixăm un prag exagerat al aşteptărilor, legat de o dată concretă. „Sperăm ca până la finele anului să avem acest plan de acţiuni, dar nu trebuie de forţat nota. Abia lansăm dialogul, ulterior va veni o misiune de evaluare din partea Comisiei Europene, care va formula recomandări, după care vor fi stabilite de comun acord chestiunile ce trebuie implementate. Apoi va fi elaborat planul de acţiuni care ne va oferi o perspectivă clară”, a menţionat reprezentantul MAEIE. Atât el, cât şi Chirilă au opinat că problema transnistreană nu reprezintă un impediment pentru lansarea dialogului cu UE. „Posibilitatea de a călători liber în UE cu paşaportul RM va creşte atractivitatea malului drept pentru locuitorii din stânga Nistrului, ceea ce va spori şansele de reîntregire a ţării”, crede Eugen Caras.
Participanţii la dezbateri au menţionat că, după exemplul a trei state din Balcanii de Vest – Macedonia, Muntenegru şi Serbia, care au obţinut foi de parcurs în mai 2008, iar de la 1 ianuarie 2010 beneficiază de regim fără vize cu UE -, RM ar trebui să-şi concentreze atenţia pe patru domenii: securitatea documentelor, migraţia ilegală, inclusiv readmisia; ordinea publică şi securitatea; relaţiile externe şi drepturile fundamentale. Dacă guvernul a realizat o scanare independentă a situaţiei în aceste domenii, pentru a vedea care sunt punctele slabe, APE a mers şi mai departe, şi a comparat rezultatele RM cu progresele înregistrate de cele trei ţări la momentul evaluării foilor lor de parcurs de către Comisia Europeană. Astfel, s-a constatat că RM a reuşit să întreprindă reforme legale şi instituţionale similare sau comparabile cu cele realizate de către Macedonia, Muntenegru şi Serbia. Totodată, APE a elaborat un set de recomandări pentru autorităţi, sugerându-le, între altele, să accelereze procesele ce ţin de: eliberarea paşapoartelor biometrice, reforma Serviciului de Grăniceri, crearea Sistemului integrat de management al frontierei, elaborarea unor acţiuni de sporire a securităţii documentelor eliberate cetăţenilor din regiunile de est ale RM etc. APE mai recomandă includerea reprezentanţilor societăţii civile în grupul interministerial de lucru pe problema vizelor şi crearea unei pagini web guvernamentale ce ar reflecta procesul de liberalizare a vizelor.
