SOS! pentru MOLDCOOP

Dlui prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat

Stimate dle prim-ministru, mâine tot globul pământesc sărbătoreşte Ziua cooperaţiei. Este momentul potrivit de a face o retrospectivă asupra situaţiei create în republica noastră în acest domeniu.

După destrămarea URSS, în cadrul cooperaţiei de consum a început deteriorarea relaţiilor dintre membrii cooperatori şi cooperativele de consum, din cauza diminuării ponderii fondului social în capitalul total al cooperaţiei, distrugerii reţelelor de prestări servicii şi a bazei materiale, a activităţii de producţie ş.a. Patrimoniul cooperaţiei la acea vreme era de peste 1,5 miliarde de lei. Ponderea cooperaţiei de consum în volumul total al comerţului republican s-a diminuat de la 45% la mai puţin de 5%. Fenomenele manifestate în economia naţională odată cu trecerea acesteia la economia de piaţă au afectat profund şi cooperaţia de consum. Rezilieri de contracte şi reduceri de activitate, vânzări, închirieri şi lichidări de spaţii, comasări de cooperative, concurenţă neloială, apariţia supermarketurilor şi a „armatei” de intermediari, decapitalizarea ca urmare a neevaluării mărfurilor în condiţii de inflaţie, prăbuşirea sectoarelor de producţie, servicii şi achiziţie – toate acestea au condus la erodarea masivă a capitalului fix şi circulant, adică la decapitalizarea întregului sistem cooperatist din republică. Dar cea mai gravă fraudă comisă de conducerea MOLDCOOP-ului a fost şi este înlăturarea ţăranului – membru fondator – de la proprietate. În realitate, toată averea cooperaţiei din Moldova şi pârghiile de conducere au nimerit în mâinile funcţionarilor de la cooperaţie, care au furat şi continuă să fure ca-n codru. Majoritatea preşedinţilor cooperativelor din raioane şi sate şi-au procurat la preţuri simbolice magazine, restaurante, cafenele, baruri, hale de producţie, brutării, tehnică auto, utilaje, maşini agricole. Toate hoţiile comise în sistem prin vânzări frauduloase au fost acoperite de hotărârea conducerii MOLDCOOP-ului nr. 38 din 9.03.1995 „Cu privire la aprobarea Regulamentului despre modul unic de cumpărare-vânzare a fondurilor fixe în cooperaţia de consum”. Aici cuvântul „cumpărare” este folosit numai pentru a înfrumuseţa propoziţia. Toate vânzările le acceptă comisia aprobată prin hotărârile Biroului Executiv MOLDCOOP nr. 38 din 9.03.1995, modificată la 23.04.1998, 25.03.1999 şi 16.05.2000. Această comisie înaintează spre confirmare „şefului mare” hotărârile cu privire la înstrăinarea fondurilor fixe. Astfel sunt deposedaţi de avere membrii Cooperaţiei de consum – ţăranii. Vom menţiona doar câteva extrase din aceste hotărâri:

– din 24.11.2009 se aprobă înstrăinarea prin vânzare la un preţ derizoriu – 900.000 lei – a construcţiei de pe str. Uzinelor 9 din Chişinău, valoarea reziduală a acesteia fiind de aproximativ 8 mln. lei;
– din 24.11.2009 – secţia de băuturi alcoolice din Teleneşti cu utilajul complet la preţul de 650.000 lei;
– din 23.03.2010 – clădirea magazinului „Mercurii” din or. Teleneşti, cu terenul aferent de 10 ari, la preţul de 330.000 lei;
– din 23.03.2010 – clădirea magazinului „Mărfuri de uz casnic” din s. Ivancea (30 km de la capitală, zonă suprasolicitată pentru agrement) la preţul de 210 mii lei, teren aferent de 0,31 ha la preţul de 18 mii lei şi altul de 0,21 ha la preţul de 80 mii lei.

Tot prin această hotărâre s-a dat undă verde pentru vânzarea a 20 de obiective patrimoniale ale Cooperaţiei din Leova. Universcoop-ul de acolo a scos la vânzare magazine şi depozite la o gamă de preţuri care variază între 30 şi 955 mii lei, cu terenuri aferente vândute cu vreo 2000 de lei pentru un ar. Cooperaţia de consum din raioanele Hânceşti, Ialoveni, Rezina a rămas, practic, fără fonduri fixe, majoritatea bunurilor fiind înstrăinate. Un caz aparte pentru organele de resort ar putea să-l prezinte vânzarea bazei de construcţie din or. Vatra (str. Şt. Vodă 58), mun. Chişinău, cu 1,35 mln. lei, prin hotărârea din 24.11.2009. Ce comisie de evaluare îşi pune semnăturile sub aceste hotărâri, care sunt membrii acestei comisii, ce grad de pregătire au şi ce responsabilitate poartă pentru jaful organizat? Cooperaţia de consum ar trebui să rezolve azi una dintre cele mai importante probleme – lupta cu sărăcia la sate – prin crearea a noi locuri de muncă: lupta cu şomajul, acordarea populaţiei rurale a serviciilor complexe comerciale, având posibilitatea de a ieşi prin sistemul cooperaţiei internaţionale şi din CSI pe pieţele externe. Această structură este unica forţă capabilă să scoată satele republicii din sărăcie, să asigure cu surse băneşti mii de ţărani prin lărgirea serviciilor de achiziţie a producţiei agricole, de plante medicinale, plante de pădure, prin dezvoltarea meşteşugurilor populare ş.a. Conducerea actuală a COOP-ului activează în alt sistem de coordonate, nu vrea să vadă ce se petrece în jur, parcă ar depune eforturi pentru a adânci criza:

– fostele „Universam”-uri din sate, în mare parte, sunt deteriorate sau vândute la preţuri derizorii;
– punctele de achiziţie au fost închise pretutindeni sau dărâmate;
– unităţile de producţie – fabrici de conserve, de mezeluri, de lactate, brutării au fost închise ca să nu facă concurenţă intermediarilor la achiziţie şi sistemului privat;
– cafenelele, barurile, restaurantele sunt administrate de noii proprietari sau arendaşi (de regulă – conducătorii COOP-ului);
– punctele de prestări servicii – băi, frizerii, ateliere – sunt distruse, închise sau vândute;
– magazinele cu mărfuri mai scumpe decât în cele comerciale, dar luate cu preţuri mai mici de unde cade…

Şefii, însă, declarau de la tribunele congreselor despre succese şi metode suedeze de comercializare. Acesta este efectul întârziat al modificărilor la Legea Cooperaţiei din 2000, care n-a permis indexarea cotelor membrilor-fondatori depuse până la reforma bănească din 1993. Ca rezultat, numărul cotaşilor a scăzut catastrofal. Practic, membri-fondatori au rămas numai angajaţii sistemului. Astăzi, Cooperaţia de Consum este, de facto, o societate pe acţiuni. Numărul salariaţilor s-a redus semnificativ – din 1998 până în 2003 s-a micşorat de două ori şi, în consecinţă, ne-am ales cu peste 9500 de şomeri. A scăzut şi capitalul – de la 538 mln. în 1998, la 400 mln. în 2003.

La exodul uriaş al persoanelor apte de muncă din mediul rural spre ţările Europei, un mare merit îi revine MOLDCOOP-ului şi echipei de conducere. Ea a distrus sistemul cooperatist republican, a jăcmănit ţăranii, a distrus comerţul, serviciile, achiziţia, producţia, neavând idee de tehnologii de comercializare a mărfurilor, continuă să „perfecţioneze deservirea” rudelor şi acoliţilor săi cu avere furată de la cooperatişti. Ei i-au vândut lui Oleg Voronin, la preţuri simbolice, opt din cele mai bune localuri din centrele raionale ale republicii pentru amplasarea filialelor „Fincombank”. În loc să creeze în cadrul MOLDCOOP-ului o bancă cooperatistă sau să dea undă verde unor cooperative de creditare, care în ţările europene au o dezvoltare largă, liderii cooperaţiei au participat la crearea unei companii de asigurări în cadrul cooperaţiei de consum. MOLDCOOP-ul a alocat pentru această „măreaţă” afacere 1,2 mln. lei, Universitatea Cooperatistă, din banii studenţilor care învaţă la contract – 1 mln. lei, câteva asociaţii cooperatiste raionale care activează cu pierderi permanente – 0,5 mln. lei…

Scopul acestei adresări este apărarea proprietăţii cooperaţiei de consum, reîntregirea ei, perfecţionarea sistemului de organizare şi funcţionare a societăţilor cooperatiste din Moldova. Pentru eliminarea neajunsurilor din cooperaţia de consum este necesară extinderea principalelor forme de cooperaţie, mai ales a celor care au rezistat în timp în ţări dezvoltate, luând, totuşi, în considerare condiţiile specifice din ţara noastră. În acest sens, propunem organizarea unei dezbateri largi pe tema perspectivelor cooperaţiei de consum, ceea ce ar genera şi alte idei sau proiecte de interes general sau local, în paralel luând măsuri urgente în cadrul sistemului, cum ar fi:

– concretizarea numărului de membri şi antrenarea lor în subscrierea unui număr mai mare de părţi sociale;
– restabilirea legalităţii în repartizarea diferenţelor din reevaluarea imobilizărilor corporale, alocând părţilor sociale o cotă proporţională cu ponderea deţinută în capitalul social şi total al cooperativei;
– introducerea bugetului pe venit şi cheltuieli pe fiecare unitate şi stabilirea profitului drept criteriu principal de salarizare, având ca scop participarea întregului personal angajat la rentabilizarea activităţii;
– reinstaurarea auditului intern, implicând în acest proces comisia de cenzori, de la care s-a eschivat actuala conducere;
– gestionarea mai eficientă a resurselor materiale din patrimoniul aflat în conservare, preluarea în administrarea proprie a unităţilor care azi sunt închiriate sau exploatate în diferite forme de parteneriat cu alte persoane fizice sau juridice;
– utilizarea raţională şi promovarea deplină a resurselor umane pe criterii profesionale;
– intensificarea acţiunilor de redobândire a numeroaselor imobile şi a altor valori înstrăinate abuziv.

Acţionarea în instanţe a tuturor persoanelor vinovate de înstrăinarea patrimoniului cooperaţiei de consum cu încălcarea normelor legale .
Anul 2012 este declarat de UNICEF Anul mondial al cooperaţiei de consum. Până atunci, MOLDCOOP mai are de organizat un congres (al XV-lea). Sperăm la schimbări radicale, care ne vor da încredere în capacitatea şi forţa actualei conduceri de a îndrepta lucrurile spre bine şi progres.