Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Polone au semnat un Acord pentru un credit de asistenţă în sumă de 100 milioane euro pentru finanţarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesarea produselor alimentare, inclusiv pentru construcția infrastructurii aferente acestora. Creditul trebuia acordat în formă de livrări de bunuri, utilaje, echipamente şi servicii din Polonia către beneficiarii finali din Republica Moldova.

Condițiile de recreditare erau maturitatea împrumutului până la 25 de ani, perioada de grație până la 5 ani, dobânda 0,15% anual de la suma împrumutată și altele.

În acești doi ani gestiunea creditului polonez a trecut de la o instituție la alta. Inițial, în 2014, responsabilă era Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Însă Guvernul a decis să creeze o structură de stat specială „Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei”. Dar în 2015 partea polonă decide să nu aloce banii, pentru că nu era clar cine va gestiona structura specială de implementare a creditului.

Peste câteva luni, după ce a fost ales Igor Gorașov director executiv, proiectul polonez a început să funcționeze. În tot acest răstimp Ministerul Finanțelor insista asupra măririi ratei dobânzii pentru împrumutul polonez.

Întrucât în august expira termenul de implementare a creditului oferit de Guvernul polonez, autoritățile moldovenești au expediat o scrisoare în care solicită prelungirea proiectului.

În așteptarea răspunsului de la partea polonă, la o ședință a Guvernului din luna iulie, s-a decis că împrumutul nu va mai fi realizat de „Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de guvernul Poloniei”, ci de Ministerul Finanțelor, prin intermediul băncilor comerciale selectate.

Doi ani – termen insuficient pentru 100 milioane de euro

În cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu explica această schimbare prin faptul că astfel creditul se implementează cu garanția statului. „Orice agent economic care primește credit și nu-l rambursează, imediat se trece la datoria statului pe care noi, contribuabilii, trebuie să o acoperim. Nu putem permite acum să acumulăm riscuri noi la bugetul de stat. De aceea am decis să mergem cu implementarea prin bănci”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Mai mult, Ministerul Finanțelor vede un risc mai mare în acordarea creditului printr-un agent economic decât prin băncile comerciale din Moldova. Astfel, „Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei” ar putea fi lichidată. Mai mult, Octavian Armașu a declarat că „statul nu are capacități, resurse umane, nici cunoștințe pentru a gestiona un așa portofoliu de credit”, susține ministrul Finanțelor.

De aceeași părere este și Igor Gorașov, directorul executiv al „Unității de implementare a creditului polonez”. „Proiectele Băncii Mondiale care au dimensiuni de 15-20 milioane de euro, se pregătesc timp de un an, un an și jumătate. Vin experți să studieze. Din start, termenul de doi ani a fost insuficient pentru implementarea unui asemenea proiect. Un an s-a consumat pentru dezbateri și de aceea am avut doar o jumătate de an pentru pregătirea proiectului. Însă noi am reușit cu forțele proprii. Astfel, am aprobat 6 credite în valoare de 10 milioane de euro”, a menționat Igor Gorașov pentru ziarul TIMPUL.

De cealaltă parte, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Iurie Ușurelu se întreabă dacă instituțiile financiare, adică băncile, vor fi capabile să gestioneze o asemenea situație. „Este vorba de gajul viitor, pe când banca solicită gaj inițial. De exemplu, se întâmplă ca o întreprindere care activează undeva departe de centrele mari trebuie să pună toate satele din jurul întreprinderii ca gaj, pentru că cea din urmă trebuie să ajungă la investiția de 4-5 milioane de euro”, susținea viceministrul Iurie Ușurelu în cadrul unei emisiuni de dezbateri.

Credit nefavorabil pentru agricultorii mici și mijlocii

Implementarea creditului polonez prin instituțiile financiare participante va afecta direct agricultorii. De această părere este Vasile Mârzenco, directorul executiv al Federației Fermierilor din Republica Moldova. „Trecerea în gestiunea Ministerului Finanțelor și implicarea băncilor comerciale va duce la creșterea cheltuielilor de deservire a creditului și aceste cheltuieli la sigur vor fi plasate pe spatele agricultorilor, pentru că băncile comerciale au regulile lor de prudență, au comisioane, dobânzi. Mai ales că acest credit este alocat în valută străină și vedeți ce se întâmplă cu leul moldovenesc”, a declarat directorul Federației Fermierilor din Republica Moldova pentru TIMPUL.

Vasile Mârzenco spune că acest credit a fost din start nefavorabil pentru agricultorii mici și mijlocii. „Fiindcă era o condiție – investiția sau proiectul investițional să aibă un cost nu mai puțin de 500 de mii de euro. Pentru fermierii mici acest cost este ireal. Chiar și nu numai pentru cei mici și mijlocii, dar și pentru unii fermieri mai mari”, susține directorul.

Președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari crede că decizia de a gestiona creditul polonez de Ministerul Finanțelor prin intermediul băncilor comerciale a fost una netransparentă. „Transmiterea gestionării creditului unor instituții la care este situația precară reprezintă o cale de a îngropa proiectul respectiv. Noi nu știm cum vor fi selectate aceste bănci, cine va participa, care bănci sunt eligibile, noi nu cunoaștem mecanismul de aplicare. Cred că era pusă sarcina cumva să renunțăm la acest proiect”, a declarat Alexandru Slusari în cadrul unor dezbateri televizate.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că „preliminar, avem informații din Republica Polonă precum că Ministerul de Externe a dat un aviz pozitiv ca creditul să fie prelungit”.

După prelungirea creditului trebuie să se elaboreze un mecanism de implementare, un alt manual de operațiuni, pentru că nu se știe încă exact cum se va executa proiectul în continuare. Chiar dacă în acești doi ani s-au aprobat câteva proiecte de zece milioane de euro, fermierii încă nu au primit nimic.