Interviu

Stela Grigoraș, ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei: „Sistemul nostru de salarizare nu este o mândrie”

Totodată, am aflat ce s-a întâmplat cu minorii care vagabondau în ruinele fostului Hotel Național, dar și ce măsuri a întreprins ministerul după ce s-a aflat că un medic, din cadrul Internatului Psihoneurologic din Bălți, a violat mai multe paciente pe care le trata.

– Ce trebuie să știe oamenii despre mult discutata și pe alocuri criticata reformă a sistemului de pensionare?

– Proiectul de lege a trecut ambele lecturi în Parlament și a fost promulgat de președinte. Implementarea acestei reforme demarează chiar acum. Măsurile principale vor fi lansate începând cu 1 aprilie 2017. Toată lumea trebuie să cunoască faptul că nimeni nu are de pierdut de pe urma acestei reforme, în special, pensionarii actuali. Pentru ei au fost prevăzute mai multe măsuri care vor ajuta la mărirea pensiei. Proiectul de lege implică unificarea condițiilor de pensionare. Dacă anterior mai aveam anumite categorii de persoane care beneficiau de condiții privilegiate la calcularea pensiei, acum toți sunt egali. Nu contează cine ești, unde lucrezi și care este statutul tău social, contează câți ani ai muncit și în câți dintre ei ai contribuit la bugetul asigurărilor sociale. Pensia va depinde direct de această contribuție. Un alt element foarte important este valorizarea venitului asigurat. Chiar dacă oamenii au contribuit din salariu cu o anumită sumă de bani, după 1999 această sumă nu a fost actualizată la valoarea banului de acum. Persoanele care s-au pensionat după acel an aveau o pensie mai mică. Prin urmare, pensia unui beneficiar din 2000 este de două ori mai mare decât cea a unui pensionar din 2015. Asta a fost o greșeală omisă în formula de calcul de până acum.

„Pensia va crește de la 5 până la 100%”

– Ca să nu intrăm prea mult în detalii tehnice… În anul 2017, cine va resimți cel mai mult schimbarea?

– În primul val de valorizare vor intra cei care s-au pensionat în perioada 2001-2007. În anul 2018-2019 vom lua de la anul 2008 până în 2016. Oamenilor, care urmează să se pensioneze de la 1 aprilie 2017, deja li se va calcula după formula actualizată, care este foarte simplă și comodă. Sunt trei elemente de bază: perioada de cotizare, câți bani ai plătit în sistem, plus coeficientul de acumulare, care este 40 la sută din salariul pe care l-a avut.

– Premierul Pavel Filip a declarat că „moldovenii care se vor pensiona anul curent vor primi aproape de două ori mai mulţi bani decât ar fi primit în sistemul vechi”. Avem deja primii beneficiari?

– Pentru unii pensia se va majora aproape dublu. În general va fi o creștere de la cinci până la 100%. Totul va fi în funcție de cele trei elemente menționate mai sus. În afară de valorizarea care se va face la începutul lunii aprilie, alte mecanisme de creștere a pensiei rămân active. Tot atunci vom avea și indexarea pensiei, care e valabilă pentru toți beneficiarii.

– Până la urmă indexarea se face anual…

– Da, ea este anuală, iar 2017 nu va fi o excepție. Un alt mecanism este pensionarea anticipată, care poate avea loc cu trei ani înainte de vârsta standard de pensionare, în cazul în care ai 34 de ani ca perioadă de cotizare – fără perioadele necontributive, cum ar fi concediul de maternitate, studiile sau serviciul militar.

„Mărul discordiei a fost vârsta de pensionare”


– Cum s-a ajuns la unificarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați – 63 de ani? Inițial, în proiect, vârstele erau diferite.

– Au fost mai multe variante, dar până la urmă noi suntem bucuroși de rezultatul final al negocierilor. În conceptul nostru am prevăzut 62 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați, dar au fost amendamente propuse de deputați în Parlament, cu privire la egalarea vârstei de pensionare și noi am susținut acest amendament din mai multe motive. Bărbații trăiesc mai puțin și perioada de viață după pensionare este aproape de două ori mai mică decât în cazul femeilor. Logic ar fi ca cel puțin să avem această egalare. Pe de altă parte, noi așa de tare vrem să protejăm femeile și le dăm voie să iasă la pensie mai devreme, dar nu înțelegem de fapt că prin aceasta le discriminăm. Ele nu reușesc să-și facă o perioadă de cotizare mai bună. Este important să le oferim posibilitatea să rămână în câmpul muncii mai mult timp și să-și acumuleze un stagiu și un venit din care să aibă și o pensie competitivă. La momentul actual pensia unei femei constituie 70 la sută din cea a unui bărbat.

– Ați luat în considerare și doleanțele cetățenilor?

– Să știți că mă sunau colegii mei din domeniul sănătății și mă rugau să ridic vârsta de pensionare. Ziceau că „noi vrem să muncim, noi nu vrem să stăm acasă”. Vă dați bine seama că o femeie la 57 de ani poate încă lucra. Ea abia ajunge la apogeul experienței profesionale. Urmează să devină expert și trebuie să-și continue activitatea. În toată reforma sistemului respectiv, mărul discordiei a fost vârsta de pensionare.

„Tinerii doresc să aibă totul aici și acum”

– Să trecem la veșnica problemă a R. Moldova – șomajul. Care categorii de persoane nu-și pot găsi un loc de muncă și de ce?
– Dacă ne uităm la statistici, rata șomajului nu este foarte înaltă în R. Moldova, dar ea nu este calculată așa cum ar trebui. Nu se ia în considerare fluxul de persoane care pleacă în străinătate, în căutarea unui serviciu. Șomerii nu se înregistrează de fiecare dată, în special pentru că nu au încredere în serviciul de ocupare a forței de muncă. Totuși, noi știm bine că șomajul este o problemă mare, mult mai mare decât arată datele oficiale. Cel mai problematic grup este cel al tinerilor, unde rata șomajului este dublă față de alte categorii. Tranziția de la studii către primul job este destul de complicată și anevoioasă.

– Înțeleg că pe hârtie lucrurile arată bine, însă realitatea e mult mai tristă…
– Oficial, rata șomajului la noi e de 5-6 la sută, pe când în multe țări e de 10-20 la sută. Atunci când vom avea datele oficiale de la recensământ, eu cred că rata se va dubla. Acum cifra este calculată la numărul populației de 3,5 milioane, dar consider că în țară avem mult mai puțină populație. Situația este grea pentru că nu avem locuri de muncă suficiente. Cele care există nu sunt atractive pentru tinerii specialiști. Ei nu vor să înceapă la fel ca generațiile anterioare, de la un salariu mic, care ulterior să crească. Ei își doresc să aibă totul aici și acum.

– În 2016 ați venit totuși cu o Strategie nouă de ocupare a forței de muncă pentru anii 2017-2021. Când vor fi vizibile primele rezultate?
– Ministerul nu creează locuri de muncă, noi doar încercăm să potrivim abilitățile șomerilor cu necesitățile care sunt pe piața muncii. Avem rolul de intermediari. În strategie sunt prevăzute mai multe măsuri care ar putea reanima domeniul respectiv.

Persoanele cu dizabilități – potențialul care poate fi folosit

– Principala problemă e că mulți tineri pleacă să muncească în străinătate unde sunt condiții mai bune și se plătește mai bine.

– Ca să-i menținem acasă, avem nevoie de joburi competitive, dar trebuie să recunoaștem că avem carențe la capitolul capacități și abilități – atât la tineri, cât și la adulți. Trebuie să găsim oportunități de instruire pentru aceste persoane sau eventual să-i reorientăm către alte sfere de activitate. E necesar să-i ajutăm în primul rând să-și găsească vocația, în special tinerii care sunt la început de cale profesională. Mulți dintre ei sunt dezorientați și habar nu au ce să facă.

– De obicei, locurile de muncă se creează în orașele mari, iar forța de muncă este la sate. Cum încercați să rezolvați această discrepanță?
– Noi suntem așa învățați că, dacă trăim la sat, trebuie să lucrăm tot acolo sau într-o rază de doi-trei km. O să oferim măsuri care să motiveze persoanele ca să fie mai mobile. Dacă jobul va fi în raion, noi o să-l ajutăm să-și acopere cheltuielile pentru transport. Totodată, noi încă avem grupuri de oameni care vor să fie angajați și niciodată nu au fost – persoanele cu dizabilități, care istoric s-a considerat că acestea trebuie să fie protejate și să primească indemnizații. Acum trebuie să schimbăm această abordare. Ei sunt potențialul care poate fi folosit. Mulți pot aduce o valoare adăugată mai mare decât o bună parte de tineri sănătoși care nu vor să lucreze.

Codul Muncii – protector pentru angajații și dur cu angajatorii

– Până la urmă de ce este atât de mare decalajul dintre cerere și ofertă? E nevoie de anumiți specialiști, iar absolvenții liceelor își aleg profesii care îi „condamnă” la șomaj.
– Pe acest segment încercăm să colaborăm cu Ministerul Educației. Ne confruntăm cu problema că pentru multe specialități este asigurată finanțarea de la buget, în special în domeniul pedagogiei, medicinei sau la asistența socială, iar studenții nu ajung niciodată la locurile de muncă pentru care i-a plătit statul. E o mare dificultate la care încă nu am găsit soluția.



– Dar în ce măsură se știe la noi care sunt nevoile pe piața muncii?

– Noi, de fapt, nu cunoaștem acest lucru. Până acum nu am avut instrumente în cadrul ministerului care să analizeze cerințele pieței muncii. Pentru anul 2017 am planificat să creăm un „observator al pieței muncii”, ceea ce înseamnă o unitate cu persoane care au capacități analitice. Ele ar putea face studii ca să identifice care sunt domeniile unde este nevoie de specialiști și de ce abilități ar trebui să dispună aceștia. Pe lângă asta Codul Muncii la noi este foarte protector față de angajați și mai dur cu angajatorii. Vreau să-l echilibrăm puțin, ca să fie în câștig ambele părți.

„Salariul în plic este un fenomen trist și grav”

– Să vorbim despre acei care au un loc de muncă, dar primesc cea mai mare parte a salariului în plic. Ce se întreprinde pentru combaterea acestui fenomen?
– Este un fenomen trist și grav. Noi toți îl cunoaștem, vorbim despre el, dar cu părere de rău, la nivel de Guvern, deja un an ne batem capul să vedem care ar fi abordarea cea mai potrivită pentru diminuarea cazurilor de achitare a salariilor în plic. Putem înăspri controalele angajatorilor.

– Păi și de ce nu o faceți?
– O facem, dar există riscul să-i speriem și mai mult, iar o bună parte ar putea să-și închidă afacerile. Avem și un proiect de lege în acest sens care este acum la Guvern. Trebuie să venim și cu soluții clare ca angajatorii să poată ieși din această economie tenebră. Mulți dintre cei care fac business spun „noi vrem să fim albi, dar dacă lucrăm absolut legal, devenim necompetitivi pe piață”. Asta din motiv că ceilalți nu vor să activeze legal.

„Copiii trebuie despărțiți de gașcă”

– Ce s-a întâmplat cu copiii care vagabondau și se adăposteau în clădirea fostului Hotel Național din centrul Chișinăului?
– A fost o situație foarte alarmantă pentru noi. Am cercetat fiecare copilaș, împreună cu autoritatea publică locală. Să știți că majoritatea din ei au familii. Se adună în Capitală din mai multe regiuni ale țării, în special în perioada de vară. Mulți dintre ei au suferit traume psihologice. Unii au fost martori când tatăl le-a omorât mama. N-au avut parte de susținerea necesară la timpul potrivit și s-au pomenit în asemenea situație. Între timp au dezvoltat comportamente deviante și nu puteau fi încadrați nici în școală și nici în centrele de plasament – fugeau de oriunde. Ei au nevoie de terapie, ca să depășească această etapă dificilă prin care trec.



– Și unde sunt copiii acum?

Ne bucurăm că unii dintre ei se află în grija unei organizații cu tentă religioasă, care a devenit oficial tutorele lor. S-au găsit soluții și pentru ceilalți, dar planificăm în curând să reorganizăm un centru de plasament în orașul Soroca, într-un loc unde vor putea fi plasați minorii de acest fel. Ei trebuie despărțiți de gașcă și de familia abuzivă, doar așa vom reuși să le schimbăm seturile de valori, altfel sunt potențiali criminali.

Internatul Psihoneurologic din Bălți – mediu favorabil pentru abuz

– Dacă spuneți că minorii care hoinăreau prin ruinele Hotelului Național sunt bine, atunci cât de bine sunt femeile de la Internatul Psihoneurologic din Bălți, care au fost violate de către un medic din cadrul instituției?

– Internatul despre care vorbiți este în subordinea ministerului, dar trebuie să recunosc că instituțiile de acest gen creează probleme pentru că sunt medii favorabile pentru abuz. M-ar mira dacă cineva mi-ar spune că acolo este totul bine și nu au loc abuzuri – ținând cont că sunt peste 400 de oameni. Sunt instituții pe care le-am moștenit din perioada sovietică și de care nu putem să ne debarasăm. În timpul URSS, îi luau pe toți și îi plasau în instituții de felul acesta și nimeni nu-i mai vedea și nici nu auzea de ei.

– Revenind totuși la cazul de abuz. Ce acțiuni concrete a întreprins ministerul?

– Chiar acum avem o comisie care lucrează în Internatul Psihoneurologic de la Bălți, analizăm situația. Ținem mâna pe puls. Planul nostru e să reorganizăm instituțiile respective. Este un sistem învechit, care trebuie transformat din rădăcini.

„Leafa este într-adevăr mică”

– De la 1 mai 2016, salariul minim garantat în sectorul real s-a majorat de la 1900 de lei la 2100. Ce putem face cu acești bani, ținând cont de prețurile exagerate?
– Sistemul nostru de salarizare nu este un sistem cu care am putea să ne mândrim. Noi am conștientizat problema care există aici. Am creat un grup de lucru și facem o analiză ca să vedem care este situația reală la capitolul salarizare și în sectorul public, în special. Leafa este într-adevăr mică, dar dacă oamenii supraviețuiesc, înseamnă că nu trăiesc doar din salariu. Atunci când vom înregistra o creștere economică, vom avea nevoie de un alt model de salarizare.



– Se vorbește mult despre îmbunătățirea mecanismului de protecție a victimelor violenței în familie. Ce anume s-a schimbat?

– În acest domeniu în 2016 s-au înregistrat mai multe schimbări pozitive, la care s-a lucrat câțiva ani. Conform legii noi s-a introdus o măsură suplimentară care se numește „ordin de restricție de urgență”. Victima nu mai trebuie să aștepte decizia instanței judecătorești care să emită ordonanța de protecție. Ordinul de restricție poate fi întocmit de poliție. Astfel, imediat după ce a avut loc actul de violență, abuzatorul este eliminat din preajma victimei și nu are dreptul să fie în contact cu ea până când intervine ordonanța de protecție. Măsura respectivă va putea fi aplicată începând cu luna martie, anul curent. În același timp victimele vor beneficia de reabilitarea și consilierea necesare.

– Organizația Națiunilor Unite a prognozat că până în 2050 populația R. Moldova va ajunge sub două milioane de locuitori. Ce se face pentru a opri acest exod masiv?

– Familiile nasc copii când au siguranță în ziua de mâine și ei nu se bazează foarte mult pe indemnizații. Chiar dacă vom mări aceste plăți, asta nu înseamnă că va crește și numărul populației. Atâta timp cât nu vom avea o țară modernă, cu o dezvoltare economică, oamenii vor continua să plece. Migrația are și efecte pozitive și a susținut dezvoltarea acestui stat o perioadă îndelungată. Globalizarea tot duce la dezvoltare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *