Străzile din capitală – o experiență zilnică plină de obstacole pentru oamenii cu dizabilități

Îi vedem în toată ziua, sunt o parte din societate și, conform legii, au aceleași drepturi ca și noi. Totuși realitatea e alta, persoanele cu dizabilități se confruntă cu o serie de probleme, la care societatea noastră nu le acordă mare atenție. Atunci când doresc să meargă la magazin, policlinică sau în altă parte, oamenii cu deficiențe locomotorii solicită ajutorul unui cunoscut sau chiar a unui simplu trecător, pentru că este practic imposibil să se descurce de sine stătător pe străzile din Chișinău.

„Oamenii la noi sunt buni, de câte ori am apelat la ei când eram într-o situație dificilă, de atâtea ori mi-au întins o mână de ajutor. Nu cred că ar îndrăzni să refuze. Totuși este greu să te descurci pe cont propriu atunci când dorești să ajungi undeva”, povestește Oxana Pisceanscaia, reprezentantă a Asociației „Motivație”.

Lipsa străzilor accesibile, absența lor din societate

Datele recente obținute în urma studiilor realizate de Bloguvern și Asociația „Motivație” arată că orașul Chișinău nu oferă posibilitate tuturor categoriilor să se încadreze în viața de zi cu zi. Cercetarea a fost realizată în sectorul Centru al capitalei în perimetrul străzilor Alexandru cel Bun, Alexei Mateevici, Mihai Viteazul și Ismail.

Din 902 rampe câte ar trebui să fie în mod normal, sunt instalate doar 293 de rampe. Iar din 121 de intersecții, 29 nu au nicio rampă instalată și doar două intersecții au rampele necesare. Aceste drumuri sunt practic inaccesibile pentru oamenii cu deficiențe locomotorii.
La Chișinău trăiesc 3000 de persoane cu dizabilități. Însă nu doar această categorie necesită crearea condițiilor speciale. Aici pot fi alăturate mamele cu copii mici, dar și bătrânii care se deplasează cu greu.

O altă problemă o reprezintă instituțiile de stat și blocurile de locuit. Oamenii cu deficiențe locomotorii au nevoie de condiții speciale – uși mai largi, ascensoare încăpătoare, instalarea rampelor și locuri de parcare. Puține blocuri din capitală întrunesc toate aceste adaptări.
În urma cercetării, s-a constatat că 30% din cele 55 de clădiri supuse analizei sunt total inaccesibile pentru oamenii cu dizabilități și doar 2% sunt accesibile.

„De obicei, ies din casă doar când am nevoie urgentă să plec undeva, altfel îmi este destul de greu să mă deplasez”, spune Elena Rățoi, reprezentantă a Asociației „Motivație”.

„Chișinăul trebuie să fie un oraș pentru toți”

Sunt la fel ca noi: învață, se distrează, ies în oraș cu prietenii, merg la cinema. Însă lipsa amenajării cu toate cele necesare le restricționează accesul în locurile publice, astfel oamenii cu dizabilități sunt limitați de la multe activități.

„Ar trebui să trăim într-un oraș pentru toți. Dacă avem drepturi în legislație, nu înseamnă că ele se respectă și în realitate, iar concluzia la care am ajuns în urma cercetării este că, la momentul de față, Chișinăul este un oraș pentru cei tineri și sănătoși, nicidecum un oraș pentru toți. Sperăm ca situația să se schimbe spre bine în viitorul apropiat”, menționează Oxana Pisceanscaia.

Atât Asociația „Motivație”, cât și Bloguvern afirmă că vor monitoriza situația în continuare și vor reveni cu un nou studiu peste jumătate de an.