Dacă te-ai hotărât să lupţi pentru un loc de studii cu finanţare bugetară, noi îţi recomandăm să citeşti cu atenţie regulamentul de admitere, ca să nu ai parte ulterior de surprize. Şi asta pentru că, începând cu anul de studii 2001-2002, candidaţii admişi la studii cu finanţare bugetară trebuie să încheie cu instituţia de învăţământ superior contracte potrivit cărora tinerii sunt obligaţi să lucreze trei ani în structurile în care vor fi repartizaţi de către stat.
Bugetarii, obligaţi să restituie banii pentru studii
Conform Hotărârii de Guvern din 2001 cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate, absolvenţii bugetari ai instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat ar trebui să fie repartizaţi la lucru după specialităţi în conformitate cu ofertele ministerelor şi autorităţilor administraţiei publice locale. Mai mult decât atât, în cazul în care tânărul specialist refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte de expirarea termenului de trei ani stabilit, este obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea sa în volumul calculat de instituţia respectivă de învăţământ. Iar agenţii economici privaţi, care vor angaja tineri specialişti, repartizaţi anterior în sectorul public, în primii trei ani de activitate a acestora, vor restitui integral instituţiei de învăţământ cheltuielile aferente formării lor în cazul când aceştia nu le-au achitat personal, se arată în Hotărârea de Guvern adoptată în 2001.
Deşi această hotărâre de Guvern nu a fost anulată şi la fiecare sesiune de admitere instituţiile de învăţământ semnează cu studenţii mii de astfel de contracte, aceasta nu garantează şi respectarea lor, fie pentru că numărul de absolvenţi este cu mult mai mare decât numărul ofertelor de muncă parvenite, fie că tinerii preferă să-şi găsească singuri un angajator.
Hotărârea de Guvern din 2001 formală?
„Noi încheiem aceste contracte, dar ele sunt, în opinia mea, absolut formale. Nu există nicio lege care să oblige absolvenţii să plece la locurile repartizate de stat. Iar pentru specialităţile inginereşti statul nu propune locuri de muncă. Sunt foarte puţine cazurile când vreo întreprindere de stat vine cu propunerea de a angaja absolvenţii. Şi chiar dacă se adresează, propun nişte condiţii mizerabile, salarii de 1500 lei, încât este imposibil ca absolvenţii să accepte aceste locuri de muncă”, menţionează Petru Todos, prim-prorector pentru activitatea didactico-metodică la Universitatea Tehnică (UTM). Potrivit lui, în contextul în care anual sunt circa 200 de oferte de muncă şi peste 2800 de absolvenţi, la UTM nu se practică repartizarea obligatorie a absolvenţilor. „Noi facem publice aceste propuneri şi fiecare poate să-şi încerce norocul”, a subliniat Todos.
La Universitatea de Medicină şi Farmacie problema angajării în câmpul muncii este mai puţin actuală. Potrivit prorectorului pentru relaţii internaţionale, Valeriu Chicu, studenţii sunt încurajaţi să se angajeze de pe timpul studiilor şi „foarte mulţi absolvenţi de la stomatologie şi farmacie nu au probleme cu încadrarea în câmpul muncii fiindcă deja sunt angajaţi”. „Problema este că majoritatea vor să se angajeze la oraşe, şi nu în localităţile rurale. Ei sunt obligaţi să meargă în locurile repartizate de minister, dar de regulă dacă nu vor, găsesc căi de a se eschiva. În mod normal, cei care nu acceptă locurile propuse de stat ar trebui să restituie banii pe care i-a investit statul”, a conchis Chicu.
Nici la Academia de Studii Economice (ASEM) nu se face diferenţă între cei bugetari şi cei care studiază contra unei taxe, toţi studenţii sunt informaţi cu privire la ofertele de muncă apărute. În cadrul ASEM funcţionează un centru de plasament şi relaţii cu agenţii economici.
Tinerii pedagogi sunt atraşi de stat în mediul rural prin indemnizaţii unice
La Universitatea Pedagogică (UPSC) se întâmplă viceversa, se pare că locurile repartizate de Ministerul Educaţiei sunt insuficiente, iar solicitări pentru angajare parvin chiar şi de la absolvenţii care studiază în baza taxei de studii. „Ministerul oferă un număr de locuri pentru absolvenţii bugetari, dar, spre regret, nu ajung şi studenţii îşi găsesc singuri de lucru. Dacă înainte existau multe cazuri de refuz din partea absolvenţilor, acum chiar şi cei care au învăţat la contract solicită locuri de muncă. Din an în an solicitările din partea absolvenţilor privind repartizarea locurilor de muncă cresc. Este programul de atragere a tinerilor în mediul rural care dă roade şi de aceea tinerii acceptă şi locurile de muncă din mediul rural”, consideră prorectorul pentru studii, UPSC, Alexandra Barbăneagră-Bibicu.
Potrivit Ministerului Educaţiei, se perfecţionează continuu mecanismele existente de inserţie pe piaţa muncii, pe parcursul studiilor şi după absolvire, prin încheierea contractelor între instituţii şi agenţi economici, crearea sistemelor informaţionale a bazelor de date vizând oferta pieţei muncii. În cadrul instituţiilor sunt create incubatoare pentru iniţierea de afaceri şi centre de formare profesională şi plasarea în câmpul muncii a studenţilor.
Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei
Deşi tinerii care refuză să se prezinte la locul de lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte de expirarea termenului, sunt obligaţi să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru instruire, în prezent nu există un mecanism clar privind modalitatea restituirii în bugetul de stat de către tânărul specialist care nu respectă condiţiile Contractului semnat, a cheltuielilor suportate de instituţie pentru instruirea lui.
Cât priveşte absolvenţii universităţilor din subordinea Ministerului Educaţiei, cu profil pedagogic, spre regret, anual locurile vacante nu se acoperă în totalitate. Analiza datelor statistice din ultimii ani demonstrează că la locurile de muncă se prezintă circa 40% din numărul absolvenţilor repartizaţi. Dintre cauze sunt invocate salariile mici şi nerespectarea prevederilor HG din 2008 cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti angajaţi în câmpul muncii în localităţile rurale.
