D-ale carnavalului

Sub camertonul lui Valentin Portas

De la Alexandru Donici incoace, fabula a cam disparut din literatura noastra. Intr-o lume relativa, vorba poetului Adrian Paunescu, se pare ca s-a uitat si de morala. Iar morala, de fapt, este o lectie neinvatata pentru multi dintre contemporanii nostri.

Tocmai de aceea m-am bucurat atunci cand am luat in mana cartea de fabule a lui Valentin Portas „Cucul de lemn”. Morala fabulei, care intituleaza volumul, este una simpla, pe intelesul tuturor: „Cred unii ca traiesc interesant si demn,/ Iar in realitate par niste cuci de lemn”. Este cea de-a patra carte a autorului, dupa ce a semnat volumele de fabule contemporane si versuri satirice „?antarul si elefantul”, „Lupul suferind” si „Bursucul acuzat”.

Valentin Portas, afirma acad. Mihai Cimpoi, nu este un fabulist traditional, care recurge la canonul clasic, adaptandu-l, localizandu-l si racordandu-l la situatii mai putin tipice. „Modernizarea acestei specii de o viabilitate milenara nu tine de litera, ci de spiritul ei. E vorba, astfel, de o adaptare inversa care presupune mai mult decat o preluare automata hipotextuala a subiectelor si motivelor migratoare: modalitatile de structurare fabulistica sunt determinate de situatii noi si de un fon modern al problematicii existente”, constata exegetul. Apropo de postfatator. Morala fabulei, intitulata sugestiv „Muntele si norii”, consacrata „binevoitorilor” lui, suna cam asa: „E amuzant sa vezi cum niste nori marunti/ Aere isi dau in fata unor munti”.

„Musca si mierea”, „Judecata leului”, „Soricelul si vulturul”, „Licuriciul si lacusta”, „Radacina si frunzele”, „Saracul si fracul” s.a. sunt doar cateva fabule ale autorului care merita toata atentia cititorului, multe aparute la rubrica destul de sugestiva – „Camertonul clasicilor”. Pe una dintre acestea („Lauda”) o citam integral: „Intr-un an ploi multe au cazut/ Si cartofii care au crescut,/ In loc sa umple bulbii/ In solul umezit,/ Au putrezit/ La fel e si cu lauda:/ Cand e peste masura,/ Are gust de miere/ Cu iz de saramura”.
Pe scurt, cucul de lemn al lui Portas canta in ritmul camertonului sau.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *