Suflet din sufletul Bugeacului

Cu totul alte senzaţii pun stăpânire pe scriitorii care zeci de ani n-au avut acces la pagina tipărită ori s-au simţit în permanenţă ignoraţi, marginalizaţi, excluşi forţat din fluxul literar. Colegii lor, unii poate chiar foarte modeşti sub aspectul talentului adună glorii şi fac carieră, în timp ce ei rămân figuri literare virtuale, adică au existat, dar nu mai există…

Fişa lui Iacob Slavov a fost completată conştiincios:

„Pentru dicţionarul literaturii române din secolul al XX-lea
Fişa informativă
privind poetul şi criticul literar Iacob Slavov
1. Data şi locul naşterii
15/28 februarie 1911, în oraşul Bolgrad, jud. Ismail (URSS)
2. Numele, prenumele şi profesia părinţilor
Tatăl, Slavov Iacob al lui Gheorghe, muncitor la o fabrică de piuă şi vopsit aba din Bolgrad, mama, Slavov Paraschiva, casnică.
3. Studiile şi locul unde au fost făcute
Şcoala primară la Bolgrad (1919-1923);
Liceul teoretic la Bolgrad (1923-1930);
Bacalaureat la Ismail (1930);
Student al Facultăţii de Ştiinţe, secţia Matematici la Universitatea din Iaşi (1930-1932), studii întrerupte din lipsa de posibilităţi materiale.
Înscris la Facultatea de Drept a aceleiaşi universităţi (1937) însă fără a putea urma cursurile, încearcă a da examene la fără frecvenţă.
4. Alte date biografice
Profesor particular de matematici până în 1942 când se angajează ca salariat permanent la C.A.M. (Casa Autonomă a Monopolurilor) Bucureşti (Tutun), fiind repartizat în oraşul Tulcea, unde rămâne până la pensionare (1971).
5. Locul, data şi împrejurările debutului literar
Ca elev de liceu scrie versuri şi între 1929-1930 este corespondent al revistei literare din Bucureşti Limba Română a lui V. Corbasca. Debutează în 1935 la revista literară Bugeacul din Bolgrad, editată împreună cu un grup de tineri localnici în frunte cu poetul Teodor Nencev. Tendinţa revistei a fost de a afirma o atitudine a tinerei generaţii pe tărâmul literaturii române, slab reprezentată în acea parte a ţării.
Debutul a constat din versurile Cimitir părăsit, Turbulente şi recenzia asupra piesei Codin a lui Panait Istrati.

Cenacluri literare frecventate

Neexistând cenacluri literare în orașul Bolgrad, se ţineau întâlniri spontane sub conducerea profesorilor de limba română Vladimir Cavarnali şi Gh. Bujoreanu, la sediul tipografiei.

Reviste la care ați colaborat sau pe care le-ați condus
a) redactor al revistei literare Bugeacul din Bolgrad, în anii 1936-1940, când a trecut sub direcţia căpitanului Dragomir Petrescu;
b) Colaborări la revistele literare din Bolgrad – Bugeacul, Generaţia Nouă condusă de Igor Ivanov şi la Familia noastră, revistă a liceului de băieţi ce era condusă de Gh. Bujoreanu.
Colaborează la revistele literare din Chişinău – între 1937-1940, la Poetul şi Itinerar conduse de Iorgu Tudor, la Pagini basarabene condusă de L.T. Boga şi George Dorul Dumitrescu, mai ales la Viaţa Basarabiei condusă de Pan Halippa şi N.F. Costenco.
La Iaşi a publicat în Jurnal Literar condus de G. Călinescu (mai 1939, noiembrie 1939) şi în ziarul Lumea din 8 noiembrie 1937, la recomandarea lui Eusebiu Camilar.
Mai publică la Bucureşti, în Viaţa Basarabiei a lui I. Valerian (1937) şi în Estul (1940) cu versuri; la Tulcea, în ziarul Procesul Tulcii al lui S.T. Staub (1946) şi Drumul Socialismului al PCR Tulcea şi în Delta.

8. Volume publicate
– Secretele succesului, eseu, ed. Psihică, Bolgrad, 1935 (arhiva Academiei Române, Bucureşti);
– Clape de clavir, poezii, ed. Societăţii Scriitorilor din Basarabia, Chişinău, 1940;
– Grupaj de poezii în Antologia Bugeacului de Dragomir Petrescu, ed. Intelect, Bucureşti 1938.
9. Lucrări literare străine traduse – până la 1950, nici una.
10. Lucrări proprii traduse în alte limbi – nu are
11. Referinţe despre opera dvs.
Anexez o parte din câteva consemnări păstrare, care au apărut la timpul lor în ziare sau în presa literară.
Pentru certificarea datelor din prezenta fişă, semnez propriu,
Iacob Slavov”.
Un singur lucru a uitat să menţioneze autorul – pseudonimele, adică numele literare adoptate, căci a semnat unele materiale cu pseudonimul – I. Slavu.
Şi că după ani şi ani de aşteptare versurile lui au apărut în culegerea În braţele deltei (Tulcea, 1980).
Pe masa mea de lucru aceeaşi fişă a ajuns pe două căi. Un exemplar mi-a fost expediat de scriitorul Mihai Spiridonică, iar alta mi-a parvenit chiar de la autorul ei. Despre Iacob Slavov mi-a vorbit cu multă evlavie în glas, cu multă emoţie Chiril Aldea-Cuţarov. La o măsuţă improvizată în curtea apartamentului lui din str. Columna discutam despre scriitorii Basarabiei aşa cum i-a cunoscut. Şi din când în când pe masă se aşeza ba o plachetă de versuri din acea perioadă, ba o revistă veche, ba un răvaş. Tot de acolo vine textul de mai jos:

Extras de referinţe

Despre activitatea literară a poetului Iacob Slavov, apărute în presă în anii 1935-1940.
1. Generaţia nouă, revistă de luptă şi afirmare culturală, cum se intitulează revista bolgrădeană a d. Igor Ivanov, afară de ţinuta neclară încă precizată şi ar trebui să triumfe teza d. Iacob Slavov, dosită în fraza sa finală din Aspecte critice ale nr. 4, anul I, august 1936: „Basarabia îşi aşteaptă maeştrii săi naturali”. Fireşte că da.
Dar pentru asta – mai mult loc în paginile revistei din Bolgrad basarabenilor, dacă nu în întregime.
Viaţa Basarabiei, septembrie 1936, pag. 617, Chişinău.

2. Gh. Bujoreanu, autorul recent apărutului volum de nuvele Demonul, e un nume cunoscut. D. Iacob Slavov îi consacră un medalion în revista bolgrădeană Bugeacul… De d. Bujoreanu ne vom mai ocupa. În dl Slavov bănuiam însă un critic. Îl invităm pe calea aceasta să colaboreze la revista noastră.
Viaţa Basarabiei, septembrie 1936, pag. 621, Chişinău.

3. Noutăţi din Bolgrad – Culturale – A apărut pe luna ianuarie şi februarie revista culturală Bugeacul. De relevat şi de data aceasta sunt poeziile poetului Nencev Teodor, Unghiile şi Din carnet de cântece. Asemenea semnează poezii Iacob Slavov, Baiban, D. Petrescu…
În acest număr d. Iacob Slavov face un studiu critic foarte bine expus asupra lucrării dlui Ioan Sulacov. Însemnările unui flămând. După studiile lui Barnovschi, T. Scarlat şi alţii, studiul dlui Iacob Slavov este bine venit, fiindcă cunoaşte şi viaţa intimă şi dezvoltarea autorului.
Gazeta Basarabiei, 20 februarie, Chişinău, 1937.

4. A apărut revista Bugeacul pe lunile aprilie şi mai în 64 pagini şi cu un bogat sumar din care reţinem câteva nume: Dragomir Petrescu, directorul revistei, Iacob Slavov, Boris Baidan şi o serie de scriitori ai generaţiei tinere.
Bugeacul acoperă un gol în Basarabia, unde se simte atâta nevoie de cultură sănătoasă.
Ziarul Neamul Românesc. Brezoianu 25, Bucureşti, 8 martie 1937.

5. Bugeacul
După Chişinău, oraşul Bolgrad este al doilea centru basarabean unde se manifestă o intensă viaţă culturală şi literară. Scriitorii din sudul basarabean sunt grupaţi în jurul revistei Bugeacul, care în curând va păşi în al treilea an al apariţiei… Nu de mult am primit numărul pe iunie-iulie al acestei reviste, redactată cu îngrijire de d. căpitan Dragomir Petrescu şi Iacob Slavov. Numărul menţionat conţine un material bogat de proză şi versuri, ceea ce face dovada unei rodnice activităţi a confraţilor noştri bolgrădeni. Remarcăm colaborarea dlor: cpt. Petrescu, T. Nencev, V. Toescu, C. Aldea, Iacob Slavov, Ecaterina Cavarnali, N. Grecov, G. Bujoreanu, D.N. Mincev, A. Tibereanu etc. O cronică bogată este semnată de către redactorii şi colaboratorii apropiaţi ai revistei. Revista Bugeacul reprezintă efortul lăudabil şi contribuţia unei provincii la viaţa spirituală a ţării întregi. Merită a fi citită şi răspândită.
ARGUS
Ziarul Dobrogea Jună, Constanţa, 1 septembrie 1937.

6. Am avut ocazia să scriem în aceste coloane cu plăcere despre revista Bugeacul ce apare la Bolgrad sub conducerea dlui cpt. Dragomir Petrescu şi d. Iacob Slavov. Acum câteva zile am primit numărul festiv al numitei reviste din sudul basarabean prin care păşeşte în al treilea an. În acest număr comemorativ îşi dau întâlnire cei mai principali colaboratori ai Bugeacului. Astfel, avem un caleidoscop în care se oglindeşte viaţa spirituală a Basarabiei de Sud. Felicităm şi urăm confraţilor noştri basarabeni să ducă înainte, ca şi până acum, făclia culturii, pentru că aceasta este cea mai de seamă mândrie a unei naţiuni.

Ziarul Dobrogea Jună, Constanţa, 31 noiembrie 1937.

7. În toamna acestui an se va pune piatra de temelie a Societăţii Scriitorilor Români de pe meleagurile Basarabiei. Cu această ocazie ni s-a promis editarea câtorva pietre scumpe. În editura Poetul vor vedea lumina zilei următoarele noutăţi literare ale sezonului: Nervi şi flăcări, versuri de Iorgu Tudor, director al acestei reviste şi vicepreşedinte al S.S.B., Cântări zădărnicite, poeme gingaşe ale tânărului poet Boris Baidan, Versuri ale d-lui Iacob Slavov, activitatea căruia o cunoaştem de pe paginile câtorva reviste şi îndeosebi ale revistei Bugeacul, Bogdan Istru…
Ecaterina Bardier în revista Poetul, Chişinău, 1937, pag. 4.

8. Se va reîmprospăta aerul de seară, unde veştejesc frumoşii crini ai pământului moldovenesc, care trebuie să caracterizeze o epocă. Cavalerii ordinului înalt al frumosului, închinători ai unor idealuri nemuritoare de prinos şi jertfă, vor înviora altarele părăsite. Gruparea literară a Societăţii Scriitorilor din Basarabia de pe lângă revista Poetul va inaugura marea zi de început: lansarea primelor ghirlande de flori – micile culegeri din operele scriitorilor basarabeni. În editura grupării „Poetul” se va scoate la lumină:
Nervi şi flăcări, versuri de Iorgu Tudor;
Cântări zădărnicite, poeme de Boris Baidan;
Versuri de Iacob Slavov etc.
Revista Poetul, pag. 5, Chişinău, 1937.

9. Carnet literar – Viaţa Basarabiei apare cu regularitate. E un merit pe care îl subliniam de la început. Numărul pe noiembrie conţine versurile dlui N.F. Costenco, poemul de inspiraţie brutală al dlui Vl. Cavarnali şi un ciclu… Laudele trupului de V. Luţcan. Şi poezia d-lui Iacob Slavov merită să fie remarcată…
Al. Robot în ziarul Gazeta Basarabiei, Chişinău, 6 noiembrie, 1937.

10. Bugeacul literar
Basarabia, după o întrerupere destul de mare şi simţită, începe să-i reconstruiască înfăţişarea ei impunătoare de cultură. Specificul ei românesc, păstrat de la strămoşi, şi geniul îmbogăţit prin influenţa de cultură rusă încep iarăşi să străbată prin ceaţa superficialităţii ignorante, la care au adus provincia noastră prăbuşirile sociale recente.
În Basarabia există trei centre în care palpită viaţa literară: Chişinăul, Bolgradul şi Bălţii. Atenţia noastră o oprim asupra Basarabiei sudice – asupra Bugeacului, care se manifestă în jurul revistei Bugeacul. Directorul acestei reviste este distinsul căpitan Dragomir Petrescu, al cărui nume este o chezăşie pentru propăşirea revistei. Este secondat de redactori – în trecut Teodor Nencev, iar astăzi – Iacob Slavov, poeţi şi prozatori valoroşi. Numele lui Vlad Cavarnali şi al cpt. V. Toescu înfrumuseţează paginile Bugeacului…
Aurel George Stino în revista Din trecutul nostru, Chişinău, ianuarie-iunie 1937.

11. Extras din revista Itinerar literar şi artistic, Chişinău care apare bilunar sub auspiciile Societăţii Scriitorilor din Basarabia. Comitet de redacţie; Pan Halippa, Iorgu Tudor, N.F. Costenco, N. Spătaru, S.M. Nica şi B. Baidan.
În nr. 4–5, anul III, aprilie-mai 1940, se anunţă că Societatea Scriitorilor din Basarabia a luat fiinţă în mod legal şi în zilele de 24-25 martie 1940 a avut loc prima sa adunare generală la Chişinău, în sala festivă a primăriei.
Comitetul de conducere a S.S.B. a aprobat tipărirea pe contul S.S.B. a următoarelor lucrări:
– Poezii de T. Nencev;
– Eseuri de G. Meniuc;
– Codrenii, roman de M. Curecheru;
– Clape de clavir, poezii de Iacob Slavov etc.
În acelaşi număr, la pagina 6 jos, la dreapta, cu litere mari apare scris:
Se află sub tipar şi vor apare în editura S.S.B.:
Codrenii, roman de Mihai Curecheru;
Fără cuvinte, nuvele de M. Spătaru;
Nuvele de S.M. Nica;
Cetăţi, poeme de Bogdan Istru;
Clape de clavir, versuri de Iacob Slavov;
Poezii de V. Luţcan.

Pentru conformitate,
Iacob Slavov”
Primul s-a stins din viață în chip tragic Chiril Aldea-Cuțarov, la 3 august 1992, iar peste ani a decedat şi Iacob Slavov, şi în dreptul numelui lui a fost trecut anul morţii – 2001, Bucureşti.
A rămas în istoria literaturii ca un autor care a fost suflet din sufletul Bugeacului…