Pe 19 martie, am fost martorii unui fenomen astronomic foarte rar – Luna s-a aflat mai aproape de Pământ cu 30.000 km, adică la o distanţă 356.000 km, în timp ce distanţa medie este de 384.400 km, iar cea maximă – de aproximativ 405.000 km. Fenomenul a mai avut loc în urmă cu 19 ani, când satelitul natural al Terrei s-a aflat la cea mai mică distanţă, după perigeul lunar din 1992, când Luna s-a aflat la o distanţă minimă istorică. Se întâmplă astfel deoarece orbita Lunii descrie un oval şi nu un cerc, dacă Luna ar fi evoluat pe cerc, ar fi avut tot timpul aceeaşi distanţă faţă de Pământ. Specialiştii numesc acest fenomen perigeu Lunar, iar astrologii – Super Lună. Ei spun că este un fenomen absolut normal şi nu-i nici prima şi nici ultima dată când vom trai să vedem Luna mai aproape de Pământ, următoarea Super Lună va avea loc în 2029. În timp ce astrologii au spus că fenomenul favorizează producerea unor catastrofe naturale precum cutremure, uragane (inclusiv tsunami) şi chiar sfârşitul lumii, astronomii susţin că toate acestea sunt pure speculaţii, iar fenomenul nu este în măsură să declanşeze schimbări geologice semnificative. Singurele influenţe dovedite ştiinţific sunt cele meteorologice.
Totuşi, în anii din timpurile apropiate – 1955, 1974, 1992 şi 2005 – au fost înregistrate fenomene extreme.
Nadia Tătaru
