Dilema mare a părinților constă în faptul că în unele instituții din banii colectați se cumpără tehnică de ultimă generație, iar în altele nu sunt acoperite necesitățile elevilor.

În urma cercetărilor efectuate de Institutul de Politici Publice s-a constatat că sumele de bani oferite instituțiilor de învățământ de către părinți sunt diverse, aceștia nefiind implicați în acțiunea de urmărire a utilizării eficiente a banilor. Indiferent de scopul cheltuielilor, în tot acest proces sunt implicați elevii, care de multe ori suferă direct fiindcă părinții nu susțin aceste fonduri.

Părinților le sunt impuse anumite reguli de joc, chiar dacă regulamentele și legile interzic colectarea banilor. Pentru binele și comoditatea copiilor, aceștia continuă vărsarea de bani în așa-numitele asociații. Sumele colectate sunt diferite la toate instituțiile din țară.

Fondul școlii vs. fondul clasei

Din discuțiile cu mai mulți părinți și elevi am concluzionat că în unele licee există doar un fond al clasei, iar taxele colectate sunt investite într-o sală. În alte instituții se colectează bani pentru fondul școlii, iar banii sunt repartizați în funcție de necesitate și cheltuieli. Diferite sunt și formele de colectare. Unii părinți spun că transferă banii în conturile bancare ale asociației, alții dau acești bani în mână.

Bani pentru apă potabilă

În Capitală taxele pentru fondurile clasei sunt diferite de la caz la caz. Ecaterina achită o taxă de 150 de lei la școala unde învață fiica sa în clasa a doua. „Din acești bani sunt cumpărate butelii cu apă potabilă în clasă și hârtie igienică. Așa ni se spune la adunarea de părinți”, afirmă femeia. Ecaterina se consideră norocoasă, fiindcă nu achită o sumă mare de bani și nici alte taxe neprevăzute.

O altă mămică care își duce copilul la un liceu din sectorul Ciocana din Capitală este nemulțumită de taxele care sunt percepute de asociație. Lunar ea achită 175 de lei pentru fondul clasei, dintre care 30 se duc în fondul școlii. „Anual mai plătim și 1500 de lei pentru reparații. Anul trecut, am cumpărat un televizor în clasă, am făcut reparație și am schimbat jaluzelele”, menționează femeia. Părinții spun că nu le sunt prezentate rapoartele pentru ce s-au cheltuit acești bani, astfel dispare transparența dintre părinți și asociație care colectează banii. „Părinții au nevoie de curaj să ceară aceste raportări. Ni se spune la început de an că dacă vrem condiții comode pentru copiii noștri, trebuie să investim. Noi suntem gata să alocăm bani, dar să fie o transparență și un rezultat”, conchide Veronica.

În acest sens, membrii Centrului pentru Analiză și Evaluare a Reformelor (CAER), care implementează proiectul „Școli transparente – comunități prospere”, vor lucra împreună cu asociațiile de părinți, cadrele didactice și administrația instituțiilor de învățământ, precum și cu reprezentanții Inspectoratului Școlar Național pentru ca acest proces să fie transparent.

Elevul nu este consultat de ce are nevoie

Centrul urmează să conlucreze cu zece licee, atât din Capitală, cât și din țară. Urmează să fie organizate câteva întâlniri în școli unde prin intermediul chestionarelor pentru copii și părinți se va afla despre procesul de colectare a plăților și cum se dorește gestionarea lor. „Ne-am propus să ne stabilim anumite standarde care urmează să fie aplicate la toți la fel, procese transparente de bună guvernare, care implică părintele și elevul. De cele mai multe ori, elevii nu sunt consultați de ce au nevoie, ci sunt transformați în instrumente de asigurare a tranzacției financiare. În urma acestor consultări publice vrem să aducem claritate în sistem, prin introducerea unui mecanism care să aducă transparență și standarde în procesul administrării plăților în folosul școlii și să asigure principiul de bună guvernare în relația Președinții Asociațiilor de Părinți cu administrația școlii”, a declarat Ionela Costachi, manager Proiect, Centrul pentru Analiză și Evaluare a Reformelor.

Codul de Etică: Se interzice colectarea banilor de la părinți

Pe 18 martie, anul curent, a fost publicat în Monitorul Oficial Codul de Etică al Cadrelor Didactice, care interzice colectarea banilor de la părinți, de altfel, ca alte legi sau regulamente ce vizează sistemul de educație, care au fost implementate până acum. Conform noului Cod de Etică se prevede interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie sau acte conexe corupției cum ar fi primirea sau solicitarea de la elevi, părinţi, asociaţiile părintești (sau orice altă formă de organizare a părinților) a unor foloase materiale și alte avantaje necuvenite (sume de bani, cadouri sau servicii), indiferent de destinaţia declarată a acestora. Totodată, în Codul de Etică este stipulat că iniţierea sau organizarea proceselor de colectare de la elevi, părinţi sau asociaţii ale părinţilor (orice altă formă de organizare a părinților) a unor foloase materiale și alte avantaje necuvenite la fel este interzisă.

Anatol Gremalschi, unul dintre autorii acestui cod de etică susține că atât Codul de Etică, cât și acest proiect nu au drept scop prinderea cuiva că ia bani și nici nu își propun să întrerupă canalele de ajutorare a școlii de către părinți. „Acest proiect are drept scop eliminarea conflictelor de interes care pot apărea, precum și utilizarea eficientă a modestelor mijloace financiare care pot fi acumulate. Codul de Etică, pe de altă parte, urmărește poziționarea cadrului didactic într-o lumină favorabilă. În implementarea Codului de Etică și în interacțiunea instituțiilor de învățământ cu asociațiile de părinți este important să fie respectate anumite reguli”, a spus Anatol Gremalschi, director de programe, Institutul de Politici Publice.

Cinci lei pentru fondul școlii

Dacă în Capitală sunt colectate sume enorme în cadrul asociațiilor, în zonele rurale și alte orașe din țară situația este diferită.
Liuba Pleșca, directorul Liceului „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, raionul Căușeni spune că acum cinci ani, instituția a renunțat la asociația de părinți. „Ne descurcăm cu ce avem, cu acei bani care ne sunt transferați de la raion. Chiar dacă întâmpinăm greutăți în gestionarea fondurilor. În perioada când exista asociația, de la un elev erau colectați câte cinci lei lunar pentru fondul școlii”, a declarat managerul instituției pentru ziarul TIMPUL. Directoarea susține că din acești bani erau cumpărate diplome, pe care le primeau elevii la sfârșit de an, sau erau acoperite anumite cheltuieli de drum pentru copiii care plecau la concursuri sau dezbateri. Liuba Pleșca a mai adăugat că se dorește să revină la asociațiile de părinți. „Urmează să trimitem un grup de elevi în Turcia pentru participarea la un concurs internațional. Am căutat sponsori și nu găsesc pe cineva să dea bani. Dar urmează să ne adunăm cu părinții și să hotărâm ce sumă va fi colectată”, susține managerul instituției.

Liceul „Mihai Eminescu” din Bălți era printre primele instituții din țară care a fondat asociațiile obștești. Leonid Amoașii, directorul instituției, spune că de cele mai multe ori aceste sume colectate sunt investite în reparația liceului. Anul trecut instituția a primit 60 de mii de lei de la autorități, la care au fost adăugați 25 de mii de lei de la organizația obștească, astfel încât s-a reușit acoperirea a 250 de metri pătrați cu laminat, pe unul din etajele liceului. „ Când nu putem să acoperim anumite cheltuieli, apelăm la organizația obștească, iar părinții, dacă doresc, trebuie să achite 40 de lei în fondul școlii”, susține directorul liceului.

Cum își doresc elevii să fie valorificați acești bani?

Adriana este elevă în clasa a zecea a unui liceu din sectorul Râșcani al Capitalei. Ea susține că în fiecare lună părinții ei achită câte 55 de lei, dintre care cinci lei sunt alocați pentru curățenie. „Niciodată, noi, elevii, nu am fost întrebați dacă avem nevoie de ceva anume. Dar mi-ar plăcea ca fiecare elev să aibă câte un dulăpior personal. Sau să fie săpun în aparatele de la baie”, spune tânăra de 19 ani.

Petru, un tânăr care anul acesta va absolvi liceul, spune că și-ar dori din banii colectați să fie cumpărat un xerox, unde elevii ar putea să facă gratis copii.

Vlada și-a făcut studiile la Liceul „Dante Alighieri” din Capitală, unde părinții achitau câte o sută de lei în fondul școlii. Absolventa spune că pe an ce trecea această taxă creștea și adițional se mai colectau bani și pentru alte cheltuieli neprevăzute. „Mi-aș fi dorit ca din acești bani să fie create condiții bune pentru elevi. Spre exemplu, în toalete nu era hârtie igienică sau săpun. Cantina în care luam masa a arătat la fel pentru toată perioada cât am învățat, era un dezastru total”, susține studenta.