„Teoriile inflației” emise de Prim-ministrul Natalia Gavrilița criticate de dur

În ultima perioada, Premiera Natalia Gavriliță s-a remarcat printr-o serie de declarații contradictorii referitor la inflație și creșterile de preturi, care au stârnit multă nedumerire în rândul economiștilor. Mai jos, reproducem reacția la aceste declarații a dnei Inna Virtosu, o moldoveancă din diasporă, care a studiat economia in Coreea, Ph.D în filosofia dreptului la Universitatea din Macau.

Mult stimată prim-ministru Natalia Gavriliță, cu toate că nu am studiat economia la Harvard, totuși am studiat Economia în Republica Coreea, stat care are unul din cele mai bune sisteme de învățământ din lume, e chiar locul 1, împreună cu Finlanda, și a fost considerat mult timp miracol economic. Dacă nu știu coreenii cum se clădește o economie de la zero, apoi alții nici atât. Conceptul inflatiei in China şi Coreea de Sud e materie de clasa a X-a. De aceea voi avea îndrăzneala să vă țin o lecție de economie despre inflație, nu de alta dar modul cum debitați prostii pe la televiziuni și prin supermarketurile țării, mă face să îmi fie rușine pentru faptul că sunteți șefa Guvernului, iar eu cetăţean al Republicii Moldova.

Deci ce este inflația?

Inflația este un fenomen monetar care se manifestă prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte. De obicei inflația este exprimata in forma procentuală.

Care sunt cauzele și consecințele inflației?

Să știți că sunt câteva cauze majore ale inflației:

1. emisiune excesiva de semne banesti (bani de hartie). Nu vreau să arat cu degetul, dar timp de 2 ani un stat a cărui valută dictează practic economiei mondiale a tipărit bani neacoperiți ca nebunii. Iată și una din cauzele inflației la nivel mondial.
2. Datoria națională. Stim cu totii ca datoria nationala este un lucru rau, dar stiați ca poate face ca inflatia sa aiba niveluri mai ridicate in timp? Motivul pentru aceasta este ca pe masura ce datoria unei tari creste, guvernul are doua optiuni: poate creste impozitele sau poate imprima mai multi bani pentru a achita datoria.
3. Excesul de cerere solvabila care genereaza dezechilibru pe piata, intretine urcarea preturilor accentuand tensiunea inflationista in concordanta cu marirea diferentei dintre cerere si oferta. Acest lucru s-a întâmplat cu pregădere în legătură cu gazul natural, mai ales după pandemie când EU și alte state au introdus o serie de politici “green deal”. Cererea pentru gazul natural a crescut, iar cantitatea extrasă a rămas aceeași. Ba chiar Rusia din când în când a mai micşorat cantitatea.
4. Insuficienta productiei de marfuri (ofertei). Cresterea veniturilor, mai ales a salariilor în unele state, nu este insotita de o crestere corespunzatoare a productiei si productivitatii, aparand o penurie de bunuri, care genereaza dezechilibru pe piata, inegalitate intre cerere si oferta, cresterea preturilor. Această penurie s-a format din cauza pandemiei, când producția în multe state a fost oprită şi/sau micşorată. Specialistii numesc un asemenea dezechilibru inflatie reala. Deoarece salariul este o componenta a costului de productie, augmentarea lui va duce la cresterea pretului de vanzare, creandu-se premisele unei spirale inflationiste a salariilor si a preturilor;
5. Cresterea excesiva a creditului, care „creeaza” bani suplimentari fata de nevoile circulatiei, ducand la cresterea accelerata a cererii de marfuri in comparatie cu oferta;
6. Deteriorarea productiei de bunuri economice fara o reducere corespunzatoare a masei monetare aflate in circulatie. Iarăși vom da vina pe pandemie pentru că întradevăr producția a fost stopată, iar lanțul de aprovizionare perturbat.
7. Cresterea preturilor internationale la materii prime, combustibil si energie, odata cu importarea unor asemenea marfuri, importandu-se si inflatie.
   
   În Republica Moldova, din punct de vedere a teoriei economice inflația este cauzată de mai mulți factori, inclusiv interni și externi:
   
   (1) Inflația cauzată de creșterea cererii agregate (de exemplu majorarea cheltuielilor bugetare, creșterea salariilor, pensiilor, etc.). În cazul Republicii Moldova e vorba anume de majorarea cheltuielilor bugetare și mai puțin de mărirea salariilor și pensiilor, dat fiind faptul că guvernanții noștri au mărit aceste cheltuieli. Salariile au fost majorate doar pentru ei. Da, pensiile la toți, dar raportând acele 17% majorări la creșterea prețurilor cu 100-400%, aceste creșteri nesimnificative nu au nici un impact asupra inflației.
   
   (2) Inflația cauzată de creșterea costului de producție (majorarea prețurilor interne și externe la materia primă). Iată aceasta este una din cauzele de bază a inflației în Republica Moldova. Prețurile la gazul natural, electricitate, materia primă care în mare parte de import s-a scumpit!
   
   (3) Inflația cauzată de reducerea ofertei (condiții climaterice nefavorabile – seceta, deprecierea bruscă a monedei naționale stimulează exporturi în defavoarea pieței interne).
   
   Republica Moldova mai mult importă, decât exportă. Avem o pondere foarte mare a alimentelor de import în coşul de consum, fapt ce afectează negativ indicele preţurilor de consum. Din acest motiv, cel mai mare impact asupra creşterii inflaţiei l-au avut produsele alimentare, preţurile reglementate la resursele energetice, produsele petroliere.
   
   E de datoria statului, dna prim ministră, prin politici favorabile fiscale să stimuleze producerea autohtonă, și nicidecum să o diminueze așa cum s-a făcut și continuă să se facă acum! Ce faceți dvs pentru a proteja fermierii și în special micii fermieri? Ticsiți piața cu legume de import? Vreți să ucideți de tot micii fermieri care fac un banuț să supravețuiască că cresc niște roșii sau ardei pe loturile micuțe pe care le au? Majoritatea produselor alimentare în țara noastră sunt importate din Ucraina. Oare nu se poate fabrica aceste mărfuri în Moldova? Nu putem avea lactatele noastre? Sau peștele nostru?
   
   Deci, inflația în Republica Moldova este mai mare decât în alte țări din mai multe cauze – atât cele de la nivel internațional, cât și din motive mai specifice NAȚIONALE (care depind de modul cum e guvernat statul), și anume ponderea mare a produselor alimentare în coșul de consum, economia mai puțin dezvoltată, dar și dezechilibrele din economie.
   
   Citiți lecții despre așteptări inflaționiste, dar nici nu aveți idee ce înseamnă acest concept! De fapt e invers. Inflația ridicată crește așteptările inflaționiste, determinând lucrătorii să ceară creșteri salariale pentru a compensa pierderea așteptată a puterii de cumpărare. Dar oare salariile au fost mărite să acopere inflația asta? Așteptările inflaționiste pot avea impact, dar unul destul de redus, doar atunci când lucrătorii câștigă creșteri salariale semnificative, iar întreprinderile își ridică prețurile pentru a face față creșterii costurilor salariale, conducând la creșterea inflației.
   
   Nu îmi mulțumiți pentru această lecție, o fac mai mult pentru cetățenii pe care dvs îi induceți în eroare și vă iau apararea pe Facebook, dar lor li se iartă. Ei nu au idee de economie și nu au lucrat în Ministerul Finanţelor. Ei nu poartă răspundere pentru soarta fiecărui cetățean, spre deosebire de dvs. Iar dvs da! Deci ar fi cazul să vă retrageți și să lasați oameni competenți să scoată țara din haosul care l-ați adâncit și care va ajunge de adâncimea Groapei Marianelor la toamnă.
   
   V-am pupat și încetați să vă faceți de rușine.

Inna Virtosu