The Times: Catedrala Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova și un simbol al identității românești și al rezistenței față de influența bisericii ruse

La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie publicația britanică The Times într-o amplă analiză despre implicațiile noului simbol al ortodoxiei românești într-o lume creștină pe care Rusia încearcă să o domine și despre reacțiile de la Moscova după inaugurarea din 26 octombrie.

În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, s-a ridicat un simbol al puterii imperiale ruse: Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg, primul monument al noii capitale create de țarul Petru cel Mare. Proiectată de un arhitect italian, biserica întruchipa spiritul noului imperiu orientat spre Europa – ortodox în esență, dar cu o aparență occidentală. Timp de aproape trei secole, aceasta a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum.

După 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile pe 26 octombrie, dominând centrul politic al Bucureștiului, între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului. Cupola sa principală, aurită, se înalță la 127 de metri, făcând-o cea mai înaltă construcție ortodoxă de pe glob.

Analiștii citați de The Times susțin că edificiul reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă într-un moment în care Rusia își proiectează influența spirituală în regiune. Cu un cost de peste 300 de milioane de euro, în mare parte finanțat din fonduri publice, catedrala poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanadă.

Interiorul său se mândrește cu cel mai mare iconostas din lume, un clopot uriaș cu balans liber și o vastă colecție de mozaicuri concepute pentru a schimba nuanțele în funcție de lumina zilei. Clădirea include și săli de concerte, dar și adăposturi nucleare. Popularitatea ei este uriașă, potrivit Patriarhiei Române, chiar și la o săptămână după deschidere, timpul de așteptare pentru a intra depășea cinci ore.

Deși Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă nu au reacționat oficial, canalele pro-Kremlin de pe Telegram au ironizat evenimentul și au pus sub semnul întrebării „legitimitatea României ca națiune ortodoxă”. Agenția TASS a relatat că premierul Ilie Bolojan ar fi fost huiduit la ceremonie și numit „hoț” de unii participanți, interpretare considerată parte a narațiunilor de dezinformare ruse.

„Este o competiție de putere soft”, afirmă Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București.

„Tot mai multe țări nu se mai regăsesc în Biserica Rusă și în politicile Kremlinului. Această catedrală, cea mai mare și mai înaltă din lume, este un simbol clar al influenței culturale și spirituale românești în Europa de Est.”

Deschiderea are și o dimensiune geopolitică, notează publicația. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare dintre cele 17 biserici autocefale, are peste 90 de milioane de credincioși, iar cea română aproximativ 19 milioane. După invazia rusă în Ucraina, Patriarhia Moscovei, condusă de Patriarhul Kirill, a devenit un pilon al ideologiei de război a Kremlinului, prezentând conducerea lui Putin drept „un miracol al lui Dumnezeu”.

În primul rând al ceremoniei s-a aflat Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, notează publicația, subliniind valoare simbolică. În Moldova, unde 86% din populație se declară ortodoxă, coexistă două jurisdicții rivale: Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub Patriarhia Română, care sprijină integrarea europeană a țării.

După izbucnirea războiului din Ucraina, tot mai mulți clerici moldoveni au trecut de la Patriarhia Moscovei la cea Română, pe fondul propagandei ruse și al legăturilor dintre biserica rusă și partidele pro-Kremlin.

În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Aproape de Ministerul Apărării și, de asemenea, foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leustean.

„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscută în timpul comunismului, era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”