Chiar dacă în Republica Moldova există circa 200 de buncăre mari unde se pot refugia mai mulţi oameni, doar 37% sunt gata pentru adăpostirea populaţiei. În 25 la sută dintre ele, populaţia se poate afla pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte 38 la sută pot fi chiar periculoase. Sunt fie în stare de degradare, fie folosite în alte scopuri, relatează Mesager.
Reţeaua subterană de buncăre din Chişinău măsoară 30 de kilometri și a fost construită în urmă cu 50 de ani. „Starea lor insuficientă de pregătire este din cauza că nu lucrează reţelele inginereşti, s-a ridicat nivelul apelor sau nu sunt întreţinute corespunzător. Adică responsabilii de gestionarea acestor edificii nu au avut grijă să fie într-o formă corespunzătoare”, afirmă Liliana Pușcașu, ofiţerul de presă al Serviciului pentru Situaţii Excepţionale.
Cândva, toate erau asigurate cu măşti de gaze şi costume specializate. În buncărele care mai sunt funcţionale, în afară de măştile antigaz, acestea nu mai dispun de alte metode de protecţie. Astfel, populaţia este pusă în situaţia în care să-şi găsească propriile metode de salvare în cazul unui pericol radioactiv.
În acest an se împlinesc 29 de ani de la tragedia de la Cernobîl. Reactorul nr.4 al centralei nucleare fusese oprit pentru mai multe teste legate de siguranță, iar ceva nu a mers conform planului. Malformaţii, cancer şi zeci de boli incurabile au fost rezultatul dureros al exploziei.
Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare și Radiologice a dat asigurări că, în momentul de faţă, Moldova nu este expusă niciunui risc nuclear.
Sursa: trm.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
