Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Un decret al lui Evgheni Şevciuk i-a obligat pe transnistreni să denunțe ceea ce administraţia sa numeşte acţiuni extremiste – publicațiile din internet vor putea fi închise fără decizia judecății. Şi… despre particularitățile vieţii sectorului neguvernamental din Transnistria.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Într-un interviu pentru postul rusesc de radio Baltcom din Letonia, şefa diplomaţiei de la Tiraspol Nina Ştanski a spus că este îngrijorată de tensiunile din Ucraina şi că regiunea transnistreană nu intenţionează să atace pe cineva nici acum, nici în viitor. Nina Ştanski a zis că din cauza situaţiei din Ucraina pierderile agenţilor economici transnistreni care îşi exportă marfa în Ucraina sau în Rusia ar fi ajuns la 40 la sută. Diminuarea exporturilor a adâncit criza deficitului bugetar din regiune, ceea a determinat administraţia din Tiraspol să taie salariile bugetarilor cu până la 20 la sută. Nina Ştanski a adăugat că Transnistria s-ar afla acum în faţa celor mai acute ameninţări din 1992 încoace.
Ministerul de externe de la Chişinău consideră că diplomația de la Moscova „prezintă situaţia actuală în procesul de reglementare a conflictului transnistrean într-o manieră tendențioasă, bazându-se pe fapte scoase din context şi îmbinându-le cu interpretări eronate”, se arata într-un un comunicat, citat de agenţia Moldpres, ca replică la o declaraţie a serviciului de presă al Ministerului rus de externe. În comunicatul externelor de la Chişinău este criticată atitudinea Rusiei de a susţine şi de a „promova” teza privind blocada economica a regiunii transnistrene. Chişinăul arată că în ultimele șase luni volumul exporturilor din regiunea transnistreană a crescut cu 70% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi caracterizează atitudinea Moscovei drept „stranie” în contextul în care Rusia aplica „nejustificat elemente de restricţii comerciale” asupra Moldovei.
În ceea ce priveşte finalizarea retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul Moldovei, comunicatul precizează că Chişinăul îşi menţine poziţia şi cere mai departe ca Moscova să îşi îndeplinească obligaţiile asumate internaţional, să respecte Constituţia Moldovei şi să transforme actualul format al misiunii de menținere a păcii într-o misiune multinațională civilă cu mandat internaţional. În finalul comunicatului, diplomația moldovenească cere Moscovei să acţioneze în conformitate cu statutul său de mediator în procesul negocierilor şi cu poziţia oficială declarată şi anume de a respecta suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.
Premierul Republicii Moldova Iurie Leancă a criticat restricțiile rusești împotriva produselor alimentare din Moldova, dar a adăugat că speră că „rațiunea va triumfa la Moscova” și a promis că Chișinăul nu va răspunde cu vreun embargou asupra produselor rusești. „Noi nu vom declara că, de exemplu, votca rusească este otrăvitoare, așa cum au zis ei că sunt vinurile moldovenești”, a spus Leancă la o întâlnire cu agricultorii în orașul Edineț. Premierul le-a promis producătorilor afectați de măsurile rusești că va continua demersurile pentru reorientarea unor exporturi către țările europene, dar și către două țări din Uniunea Vamală dominată de Rusia: Belarus și Kazahstan.
Banca Națională a Moldovei spune că restricțiile rusești asupra importurilor din Moldova vor ieftini alimentele pe piața internă moldoveană. BNM anticipează că embargoul rusesc va genera un exces de marfă autohtonă, iar fermierii vor fi nevoiți să scadă prețurile. Guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu a spus că „în trimestrul al treilea inflaţia se va diminua uşor, iar începând cu trimestrul al patrulea creșterea nivelului general al preţurilor va încetini semnificativ”. Anul acesta în Moldova este așteptată o inflație de 4,7 la sută, iar anul viitor – de 3,5 la sută.
Rusia a impus un embargo deplin la importul celor mai multe categorii de alimente din Statele Unite și Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia. Embargoul vizează importul cărnii de vită, de porc, de pui, de pește, cașcaval, lapte și alte produse lactate, fructe și legume. Interdicția care a intrat în vigoare automat și va dura un an este răspunsul Rusiei la sancțiunile economice care i-au fost impuse de Occident din cauza politicii în Ucraina. Premierul Dmitri Medvedev a spus că țara sa se gândește la introducerea interdicției de survol a teritoriului rusesc pentru companiile aeriene occidentale. Statele Unite au spus că asemenea măsuri de răspuns nu vor face decât să adâncească izolarea internațională a Rusiei. Banca Centrală a Rusiei a avertizat încă de marți că interzicerea importurilor ieftine va spori inflația.
Statele Unite au avertizat Rusia că orice intervenție a ei în Ucraina, inclusiv una pretins umanitară, va fi considerată invazie. Ambasadoarea americană la Națiunile Unite, Samantha Power, a formulat avertismentul la o ședință a Consiliului de Securitate ONU consacrată situației drepturilor omului în regiunile estice ale Ucrainei, unde forțele guvernamentale luptă cu rebelii pro-ruși. Power a amintit că Rusia a propus crearea de „coridoare umanitare” prin care să ajute civilii ucraineni, și a adăugat: „Situația umanitară trebuie rezolvată, dar nu de cei care au creat-o”. Oficialul american a spus că distribuirea ajutoarelor umanitare în estul Ucrainei trebuie încredințată organizațiilor internaționale aflate la fața locului, care sunt „competente și independente… nu Rusiei”.
Continuarea pe europalibera.org
