Au avut acelaşi timp de pornire şi condiţii aproape egale de dezvoltare – e vorba despre ţările ex-sovietice din epoca destrămării URSS, dar care astăzi, după 20 de ani, se împart în poveşti de succes şi rateuri mai mult decât regretabile. Unde se situează RM? Suntem noi o poveste de succes sau doar un mit despre succes? De ce Ţările Baltice au reuşit, de ce Georgia poate, iar Moldova nu? Sunt doar câteva întrebări discutate în cadrul Mesei rotunde internaţionale „Statele postsovietice după 20 de ani: realizări şi nereuşite”, care se desfăşoară ieri şi azi la Chişinău.
Corupţia care a căpătat o formă politică, dar şi socială, elita politică alcătuită din cercuri de interese, dar şi planurile politice pe termen scurt sunt câteva dintre trăsăturile comune pentru majoritatea statelor postsovietice, identificate ieri de către participanţii la masa rotundă. În cazul nostru, la aceste probleme cronice se adaugă criza transnistreană – un impediment real în procesul integrării RM în UE.
Avem nevoie de o reformă post post-URSS
„Politica economică, cât şi grupurile de interes sunt realităţi specifice pentru ţările ex-sovietice. Grupurile de interes sau, altfel spus, de elită, infiltrate puternic şi în politică, luptă doar pentru control, nu şi pentru interesele societăţii. Acestea, de cele mai multe ori, înregistrează succese în baza unor strategii pe termen scurt şi, foarte important, în spatele scenei politice”, a explicat Andrei Riabov, coordonator de program la Centrul Carnegie din Moscova. „Corupţia stagnează mişcarea unui stat spre democraţie. Toate scopurile şi toate succesele se obţin prin corupere. Este inutil să adopţi reforme de orice gen fără o reformă post post-URSS, bazată pe eliminarea corupţiei. Altfel, orice alte reforme vor decădea din start”, specifică el.
O ţară de succes, cu probleme de integritate
UE sau Rusia? Încotro alege, în final, să meargă RM, ne întreabă Sergiu Feduniak de la Departamentul de ştiinţe politice a Universităţii din Cernăuţi, Ucraina. „NATO şi Rusia sunt în rivalitate. Dificultăţile economice ale UE se dovedesc a fi şi ele în favoarea Rusiei. Cu toate acestea, RM trebuie să aleagă una dintre cele două zone de securitate”, ne-a asigurat participantul din Ucraina. „RM nu are ce să aleagă, pentru că ea şi-a ales deja calea. Şi aceasta este Uniunea Europeană. Rămâne doar să respectăm condiţiile pentru integrare”, e convins Eugen Caras, vicedirector al Departamentului de integrare europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Cât priveşte mult utilizatul calificativ „o ţară de succes”, Eugen Caras este convins că suntem pe drumul cel bun, iar aderarea la UE nu se va lăsa mult aşteptată. Se pare însă că optimismul lui s-a diminuat imediat ce s-a amintit despre Transnistria – conflictul care ne trage înapoi şi nu ne permite să facem un pas în faţă. Anume regimul separatist instaurat în Transnistria – care, din păcate, nu a putut fi anticipat, dar nici oprit – este, după părerea istoricului Sergiu Musteaţă, preşedintele ANTIM, una dintre cele mai mari greşeli comise de RM în cei 20 de ani. O greşeală gravă, dar nu ireparabilă a fost şi schimbarea frecventă a vectorului strategic al RM, în funcţie de interesele politice şi geopolitice. Totuşi, în opinia invitaţilor, doar trei ţări din spaţiul postsovietic au şanse reale de integrare în UE. Pe lângă Georgia şi Ucraina se numără şi Moldova.
Masa rotundă „Statele postsovietice după 20 de ani: realizări şi nereuşite” este organizată de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici (ANTIM) cu sprijinul Programului „Est Est: Parteneriat fără frontiere” al Fundaţiei Soros-Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
