Vestea i-a panicat pe producătorii locali, care și-au văzut, în mod firesc, amenințate afacerile. Or capacitățile Ucrainei sunt net superioare celor din R. Moldova și, presupun că, dacă li s-ar permite, ucrainenii ar putea înlocui în totalitate produsele noastre cu ale lor, mai ales că piața rusă le-a fost închisă. Prin urmare, după ce au fost sesizați de asociațiile de profil, deputații caută soluții de protecție a pieței autohtone de importurile masive de lapte și carne din Ucraina. Este evident că nu putem să acceptăm orice produs importat. Totuși, nu sunt de acord ca producătorii noștri să fie scutiți de situația de a intra în concurență cu produse de origine străină, chiar și ucraineană. Să luăm exemplul produselor lactate. Bineînțeles că nu voi cumpăra lapte din Ucraina, pentru că e un produs perisabil și distanțele de livrare sunt mult mai mari, dar când e vorba de cașcaval, mă mai gândesc. Comparând prețurile, am constatat că cel produs la noi e de două ori mai scump decât cel al vecinilor estici. Mai mult decât atât, unii producători locali vând cașcaval doar cu ambalajul moldovenesc, iar produsul în sine e fabricat undeva în regiunea Vinnița. Pe lângă aceasta, consumatorii din R. Moldova sunt atașați de produsele locale și greu își vor transfera preferințele spre brânzeturi sau iaurturi ucrainești. Dar dacă ultimele se vor dovedi mai bune și de o calitate mai înaltă, la un preț avantajos, atunci cred că asta e problema producătorilor locali. Și spun asta ca un consumator, nu ca expert în ale economiei, ceea ce nu sunt.
