Proiectul are drept scop să sprijine autoritățile locale din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina). Bugetul inițial este de cinci milioane de euro pentru primele cinci țări menționate, aparte încă patru milioane și jumătate de euro pentru Ucraina. Astfel, Republica Moldova urmează să primească aceste finanțări din anul 2018 până în 2022.
Fiecare țară, inclusiv Republica Moldova, va primi între 300 de mii de euro și 600 de mii de euro pentru două sau trei proiecte cele mai bune. De asemenea, banii se oferă și pentru a sprijini cele mai inovative și fezabile idei de relansare economică a localităților.
Întrucât proiectul se va derula concomitent cu țările din Parteneriatul Estic, va fi creat un club al primarilor unde își vor împărtăși experiența și vor putea accesa mai ușor alte proiecte cu finanțare europeană.
Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, a declarat în cadrul evenimentului de lansare că economia națională a Republicii Moldova este bazată pe economiile locale ale celor 898 unități administrativ-teritoriale. „Prin urmare, dezvoltarea economiei naționale este imposibilă fără dezvoltarea economiilor locale. De aceea, crearea locurilor de muncă bine plătite în localități trebuie să devină o prioritate pentru dezvoltarea Moldovei. O Moldovă Europeană înseamnă prosperitatea și bunăstarea economică simțită de cetățeni, indiferent de regiunea unde locuiesc, nu doar în Chișinău sau Bălți”, a menționat oficialul.
Președinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, Tatiana Badan a mărturisit că într-un sfârșit, apelul și necesitățile primarilor au fost auzite și vor putea beneficia de suport financiar în realizarea proiectelor locale planificate. „În marea majoritate a localităţilor, mediul de afaceri nu se dezvoltă. Avem o infrastructură slab dezvoltată şi migraţie foarte pronunţată în provincii. Pentru a oferi o platformă de dezvoltare economică avem nevoie să creăm condiţii pentru asta şi anume să avem infrastructură bună, apă, canalizare, astfel ca toţi cei din localităţile noastre care vor să dezvolte micul business sau marele business să aibă toate condiţiile”, a comunicat președinta CALM.
Primarii au unde investi
Primarii sunt încântați de astfel de proiecte și spun că neapărat vor aplica pentru finanțare. Primarul satului Puhoi din Ialoveni, Petru Frunze spune că autoritatea publică locală are o întreprindere comunală care gestionează deșeurile și pe care ar putea-o dezvolta. De asemenea, primăria ar putea identifica și alte domenii în care s-ar investi. „Sunt puse anumite condiții pentru dezvoltarea economică a localității cum ar fi crearea locurilor de muncă. Acest fapt ne motivează. Eu mă gândesc că noi vom lucra la un proiect. Dar, întâi de toate, trebuie să facem un studiu de fezabilitate, un calcul ca să vedem în ce domeniu trebuie să investim. Sau am putea face condiții mai bune pentru agenții economici. Când vorbim de condiții, se are în vedere drumuri, canalizare, sistem de iluminare, gazoduct”, explică funcționarul.
„La rândul nostru, am putea investi în sectorul agricol, pentru ca ulterior să existe posibilitatea de a angaja cât mai mulți oameni. Noi deja avem o întreprindere comunală, la nivel de primărie ce poate desfășura orice activitate economică. Inițial, a fost deschisă pentru o rută de pasageri, dar suntem la etapa de achiziționare a autocarelor. Acum întreprinderea se ocupă cu gestionarea deșeurilor din localitate”, a declarat primarul Petru Frunze pentru ziarul TIMPUL.
Liuba Cojocaru, primarul satului Măgdăcești, raionul Criuleni spune că satul este implicat activ în construcția unui centru cultural-sportiv. Intenționează să construiască o grădiniță, dar și un bloc adăugător la liceul din localitate, pentru că, spune funcționara, au mulți copii. „Prioritar sunt aceste proiecte, inclusiv construcția drumurilor. Chiar dacă nu este vorba despre dezvoltare economică în obiectivele menționate, specific că acestea sunt unele condiții de care au nevoie agenții economici pentru a funcționa. Noi avem un teren de peste 50 de hectare unde am putea construi o fabrică. Terenul se află lângă un traseu național. Sau dacă ar exista un agent economic care ar vrea să construiască fabrica respectivă și va crea locuri de muncă”, motivează responsabila.
Dacă Măgdăceștiul încă mai are agenți economici care își desfășoară activitatea în localitate, alte sate nu au nimic și o duc foarte greu, opinează Liuba Cojocaru. „În general, satele sunt într-o perioadă foarte grea. Noi mai avem relații cu agenții economici și ne mai descurcăm, dar cei care nu au, le este foarte greu, mai ales din punct de vedere financiar. Măgdăceștiul este în căutare a agenților economici, a întreprinderilor mari care să vină în teritoriu, să aducă bani în buget, că altfel e complicat. În prezent, avem un agent economic ce are de gând să facă mai mult de cinzeci de locuri de muncă. Am negociat cu alt agent economic foarte puternic să înscrie adresa juridică la noi în sat. În general, satele au nevoie de investiții din care să supraviețuiască”, a afirmat primarul satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru.
Primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, care este deja la al patrulea mandat justifică problemele mari cu care se confruntă localitățile prin faptul că nu sunt dotate nici tehnic, nu au nici infrastructură ca să atragă investitori străini. „Dezvoltarea economică a unui oraș sau a unui municipiu dă posibilitate tuturor comunelor, satelor din jur să se dezvolte. Noi facem tot posibilul ca să deschiem fabrici de producere în parcurile industriale sau în zonele economice libere. În acest sens, defalcarea din bugetul de stat către bugetele primăriilor va crește cu 30-40 la sută. Aceste resurse financiare le vom putea îndrepta spre dezvoltarea localităților. De asemenea, reforma administrativ-teritorială este un pas și un lucru important în dezvoltarea regională a țării. Nu poate astăzi să se dezvolte Republica Moldova doar aici la Chișinău sau câteva zone ”.
Funcționarul public recunoaște că datorită proiectelor și fondurilor europene s-a dezvoltat comunitatea. Un exemplu ar fi Conacul Manuc Bei care este un loc turistic și totodată a creat locuri de muncă, și aduce plăți în buget. „Mai sunt și mulți investitori străini interesați să deschidă locuri noi de muncă, dar ei cer infrastructură dezvoltată și cu asta pierdem”.
Liubomir Chiriac, expert în cadrul IDIS „Viitorul” a declarat că banii care sunt destinați proiectului „Primarii pentru creștere economică”, cu certitudine vor ajunge în Republica Moldova, dar din păcate vor fi finanțate maximum trei proiecte până la un milion de euro. „ Dar schimbări structurale, radicale nu vor fi în sistemul nostru de dezvoltare economică locală. Faptul că se vor construi niște modele care să funcționeze și să asigure o creștere economică, faptul că vor fi create locuri de muncă, este binevenit. Suma destinată este foarte mică pentru a schimba la față Republica Moldova”, a declarat expertul.
Recent, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” a elaborat Raportul cu privire la competitivitatea raioanelor din Republica Moldova. Potrivit Raportului, Chișinăul și Bălțiul sunt cele mai dezvoltate zone industriale. Raioanele cu cel mai slab potențial economic sunt Basarabeasca, Cantemir, Leova și Telenești. Activitatea economică este concentrată în centrul țării și în special în municipiul Chișinău, dar și în alte regiuni unde au fost create Zonele Economice Libere.
