UE / Nato

UE: posibilă înăsprire a regimului vizelor pentru est-europeni și balcanici. Moldova vizată și ea

 Sau, cum se mai subliniază, mulți profită de viză ca să introducă cereri de azil, deși nu au nici o șansă de succes, ba chiar prin asta îngreunează procesul atribuirii azilului migranților din țări ai căror cetățeni ar avea într-adevăr dreptul să-l ceară. Este ceea ce reiese dintr-un recent document al grupului care analizează așa-numitul „Mecanism de suprimare a liberalizării vizelor”, creat cu numai trei ani în urmă, tocmai pentru a da Uniunii Europene posibilitatea, teoretică, de a pune capăt abuzurilor sau de a obliga țările din afara UE care se bucură de acest regim preferențial să-și reprimească rapid și nebirocratic cetățenii expulzați din spațiul comunitar.

Documentul, datat din 27 septembrie, a fost obținut de site-ul EUObserver și reprezintă răspunsul delegațiilor unor țări membre la analiza din luna august făcută de Comisia Europeană cu privire la modul în care funcționează liberalizarea regimului vizelor și noul mecanism de suspendare a acestui privilegiu.

Germania mai ales se plânge de creșterea abuzurilor comise de cetățenii din Georgia, Republica Moldova și Ucraina. În ceea ce-i privește pe moldoveni, este vorba în primul rând de creșterea numărului de persoane care „rămân ilegal”. Același lucru este remarcat însă și în ce-i privește pe ucraineni și albanezi.

Tot Germania se plânge de o creștere cu 429% între iunie și august 2019 și iunie până în august 2021, a numărului de moldoveni care au cerut azil fără nici o șansă de a-l primi. În aceste condiții, delegația germană recomandă ca pentru toate țările vizate să se ia în considerare „declanșarea mecanismului de suspendare a vizelor” dacă nu se înregistrează o îmbunătățire considerabilă.

Italia a făcut comentarii similare referitoare la Republica Moldova, observând că rețelele de trafic de persoane care operează prin „țările vecine” abuzează de călătoriile fără viză. Și Italia a menționat posibilitatea abolirii libertății de călătorie, dacă nu se înregistrează „ un progres suficient”.

Cehia s-a plâns de asemenea de numărul ridicat de cereri nefondate de azil din partea cetățenilor din Moldova, Ucraina si Georgia anul trecut, iar Belgia a descris numărul cererilor nefondate de azil din Moldova în 2021 drept „o creștere alarmantă”.

„Avem, de asemenea, cifre relativ mari pentru Macedonia de Nord, dar s-ar putea să fie un fenomen sezonier” se precizează în documentul citat de EUOberserver.

Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere pe probleme europene remarcă: „Este o mișcare tactică din partea unor țări membre care trebuie să joace dur în fața publicului de acasă. Dar este, de asemenea, un mesaj adresat guvernelor din diferite țări terțe să facă ceva în legătură cu această problemă. Reacția de la Chișinău, Kiev și Tbilisi va fi urmărită cu atenție acum.

Trebuie știut că din prima zi de liberalizare a regimului de vize au existat plângeri din partea multor țări, inclusiv Franța, Germania, Olanda, Italia și Suedia, cu privire la unele persoane care veneau din afara UE, folosind mecanismul de liberalizare a vizelor pentru activități infracționale. Adesea, problema este discutată în întâlniri bilaterale, dar a o face într-un document adresat Comisiei Europene declanșează un efect suplimentar. Cu toate acestea, foarte puțini sunt cei care doresc să se ajungă la suspendarea liberalizării vizelor, deoarece reprezintă una dintre puținele povești de succes adevărate pentru UE, atât în Balcanii de Vest, cât și în țările Parteneriatului Estic. Regimul liberalizat este bun pentru economie și este bun pentru contactele interumane.

Dan Alexe


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.