"M-am gândit că mă va durea puţin, dar apoi voi fi în rai," continuă Umar, care a rămas fără o mână şi este grav rănit în zona pieptului. "Planul era ca Ismail să se arunce în aer lângă locul sfânt. Eu urma să aştept să vină ambulanţele şi să mă detonez lângă ei, ca să omor cât mai mulţi oameni. Nu am avut niciun dubiu," povesteşte el.
Jacheta cu explozibil nu s-a detonat însă cum trebuia, rănindu-l numai pe Umar, care şi-a pierdut o mână şi şi-a distrus abdomenul. "Fusesem învăţaţi ca, în cazul în care cureaua nu explodează, ar trebui să ne omorâm cu grenada. Erau trei poliţişti lângă mine şi m-am gândit că dacă îi omor, o să ajung în rai". Când se pregătea să scoată cuiul de la grenadă, un poliţist l-a împuşcat în mână.
Fidai a fost recrutat cu cinci luni înaintea atacului, în oraşul său din regiunea tribală din nord-vestul Pakistanului. "Într-o zi, un taliban a venit la mine şi mi-a spus să merg cu el să devin kamikaze. I-am spus că dacă vrea să omoare oameni trebuie să o faca el însuşi, nu să îi pună pe copii. Dar a tot venit. A zis că şcoala nu are rost. Mi-a spus că nimic nu este mai bun decât paradisul şi că aş putea ajunge acolo dacă omor necredincioşi. Talibanii se rugau mereu şi citeau Koranul, aşa că m-am gândit că sunt oameni buni. Inima mi-a spus să merg şi să mă antrenez cu ei", povesteşte tânărul, care încă riscă să îşi piardă viaţa din cauza rănilor. "Ştiu că mama mea şi surorile mele au aflat ce s-a întâmplat şi sunt foarte triste. Vreau să îmi cer iertare de la mama. Dar la momentul în care m-am detonat, nu mă gândeam la familie, mă gândeam numai la ce m-au învăţat talibanii", a conchis tânărul.
Timpul.md
