Actualitate

Un document comunitar avertizează că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană îşi pierd încrederea, din cauza strategiei lungi de aderare

Occidentalii acuză lipsa de progrese în Albania în ceea ce priveşte democratizarea şi combaterea corupţiei. Stagnează şi negocierile cu Serbia şi Muntenegru, considerate cele mai avansate în procesul de aderare. Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la admitere. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals.

Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să se intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania. În Bosnia, unde peste 100 de mii de oameni au fost ucişi în războiul intercomunitar din anii ’90, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune.
 
https://veridica.ro/ 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *