Un fost șef al SBU susține că tentativele de asasinat organizate de Ucraina ridică semne de întrebare

Valentin Nalivaîcenko, un fost director al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), afirmă că misiunile recente de asasinat desfășurate de serviciile ucrainene au fost destul de riscante și, în unele cazuri, au periclitat agenți și resurse valoroase pentru ținte fără o valoare notabilă, relatează Business Insider și Hotnews.

„Serviciile noastre de securitate nu ar trebui să facă lucruri doar fiindcă le pot face”, a declarat Nalivaîcenko într-un interviu acordat celor de la The Economist, adăugând că, deși unele tentative de asasinat au fost justificate, altele au ridicat mai degrabă semne de întrebare.

El a explicat însă că folosirea asasinatelor ca instrument datează cel puțin din 2015 când, după anexarea ilegală a Crimeii și declanșarea războiului separatist din Donbas, serviciile ucrainene au ajuns la concluzia că simpla încarcerare a colaboraționiștilor și separatiștilor pro-ruși nu mai este suficientă.

„Am ajuns cu reticență la concluzia că trebuie să eliminăm teroriștii”, afirmă Nalivaîcenko, care a fost șeful SBU tocmai între 2014 și 2015, după ce a condus Serviciul de Securitate al Ucrainei și între 2006 și 2010.

El evocă în acest sens faptul că, deși penitenciarele ucrainene au ajuns să fie supraaglomerate din cauza colaboraționiștilor încarcerați, puține persoane care îi ajutau pe ocupanții ruși păreau să fie descurajate de perspectiva condamnării la închisoare.

Serviciile ucrainene au început să organizeze asasinate în timpul războiului din Donbas

Însă în acea perioadă SBU a luat la țintă comandanți cheie al separatiștilor din Donbas: Mihail Tolstîlkh, supranumit „Ghivi”, ucis într-un atac cu rachetă; Arsen Pavlov, cunoscut ca „Motorola”, aruncat în aer într-un lift; Alexandr Zaharcenko, aruncat în aer într-un restaurant.

O altă sursă din cadrul SBU a făcut comentarii asemănătoare pentru The Economist sub condiția anonimității, afirmând că țintirea acum a unor propagandiști ruși de „nivel mediu” sau a unor „pești mici” din spațiul informațional rusesc este mai degrabă menită să îl impresioneze pe președintele Volodimir Zelenski, decât să contribuie la obținerea victoriei în război.

„Clovni, prostituate și jokeri se găsesc tot timpul în jurul guvernului rus. Îl ucizi pe unul dintre ei și altul va apărea în locul său”, afirmă sursa în cauză.

Aceste comentarii vin în contextul în care serviciile ucrainene par să își fi intensificat atacurile împotriva unor propagandiști ruși pro-război aflați la sute de kilometri în spatele liniei frontului.

Chiar generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații al armatei ucrainene (GUR), a vorbit despre acest lucru în luna mai, afirmând la momentul respectiv că agenții săi „au țintit cu succes chiar destule persoane”.

Generalul Budanov a afirmat că GUR va continua să ucidă ruși „oriunde în lume”

Tot în luna respectivă, după ce a fost întrebat despre asasinarea Dariei Dughina în august 2022, Budanov a răspuns că „tot ce voi comenta este că am ucis ruși și vom continua să ucidem ruși oriunde în lume până la victoria completă a Ucrainei”.

Kievul neagă că ar fi avut orice legătură cu asasinarea Dariei Dughina, afirmând că ea a căzut victimă luptei pentru putere dintre diferitele facțiuni din interiorul Rusiei.

Circumstanțele morții Dariei Dughina nu au fost elucidate până în ziua de azi, majoritatea analiștilor fiind însă de părere că tentativa de asasinat l-a vizat de fapt pe tatăl ei, Aleksandr Dughin, un cunoscut ideolog care susține expansionismul rusesc.

Un alt asasinat care a ridicat semne de întrebare a fost cel care l-a vizat pe Vladlen Tatarski, unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri militari ai Rusiei, acesta fiind ucis într-o explozie ce a avut loc la o cafenea din Sankt Petersburg în aprilie anul acesta.

Rusia acuză Ucraina de organizarea ambelor asasinate.