Slava Malamud a emigrat împreună cu familia sa din Transnistria în Statele Unite la 17 ani, după izbucnirea războiului în urma căruia republica secesionistă s-a separat de Moldova. Stabilit la Baltimore, Malamud a devenit foarte cunoscut în urma postărilor de pe Tweeter legate de serialul ”Cernobîl” și acuratețea detaliilor prezentate în serial, mai ales că amintirile sale despre copilăria petrecută în Uniunea Sovietică sunt încă vii. Inclusiv creatorul serialului, Craig Mazin, i-a urmărit postările.

Amintiri reprimate

”Când m-am uitat la ”Cernobîl” – anul 1986 a fost unul memorabil pentru mine și îmi aduc aminte foarte bine evenimentele de atunci – am fost șocat de cât de puțin erori am găsit. Și asta nu se aplică doar la interioare, haine și așa mai departe”, a relatat Malamud impresia produsă de serial. Marea surpriză a survenit însă mai târziu, când i-a cerut tatălui vitreg, Vladimir Veytsman, fost locotenent-colonel în Armata Roșie, stabilit și el în Statele Unite, să se uite la serial pentru a se pronunța asupra acurateței uniformelor folosite în serial. Veytsman a refuzat afirmând că nu vrea să rememoreze perioada petrecută la Cernobîl. ”Am fost uluit pentru că nu este un tip secretos. A vorbit despre perioada în armată și cum a servit în Districtul Militar Estul Îndepărtat, dar despre asta nu scos niciodată vreun cuvânt”, a spus Malamud. În 1986, Veytsman a condus un detașament adus din Moldova la Cernobîl, specializat în armele chimice, și a coordonat operațiuni de evacuare a satelor din jurul centralei, precum și prinderea celor care jefuiau casele părăsite.

Iradieri deliberate ale soldaților

”A spus că nivelul expunerii soldaților la radiații era trecut în registre la 25 rem ( adică 0,25 Sievert, unitatea de măsură a expunerii la radiații), fără ca cineva să se uite la aparatele de măsurare a radiațiilor. A aflat mai târziu că asta era doza maximă permisă pentru acesată misiune și că nimeni nu știa de fapt cât a fost expunerea reală. Dacă depășeai doza maximă, nu mai puteai fi trimis înapoi, dar aveau nevoie de oameni”, a relatat Malamud experiența trăită de tatăl său. Veytsman s-a întors în Moldova, la Tiraspol, după două-trei săptămâni petrecute la Cernobîl pentru a participa la manevre militare comune ale URSS și Bulgariei. ”Tatăl meu vitreg a fost militar în perioadă de pace, dar a rămas cu amintiri destul de urâte. Refuză să vorbească despre Cernobîl cu altcineva în afară de mine dintr-un motiv foarte sovietic: ”Am semnat un document”, spune el. Nu are rost să-i spun că asta s-a întâmplat cu multă vreme în urmă și că Uniunea Sovietică nu mai există. Este ca un jurământ, susține el”, a conchis Slava Malamud.