Un proiect spiritual de perspectiva

Protoiereul Petru Buburuz, parohul Bisericii„Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Chisinau, a adresat un memoriu Prea Fericitului Daniel, Patriarhul BOR, si lui Eugen Tomac, Secretar de Stat, seful Departamentului pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, in care ii roaga sa sustina un „Proiect de perspectiva” privind insanatosirea societatii si desavarsirea spirituala a Neamului si a Bisericii stramosesti. Prezentam, mai jos, Memoriul cu prescurtari.

Prea Fericirea Voastra,

Cu fiasca dragoste aduc la cunostinta si supun judecatii Prea Fericirii Voastre acest proiect de perspectiva, cu profunda speranta ca Patriarhia Romana si conducerea Romaniei vor lua in seama si vor sustine acest proiect spre binele Ortodoxiei si neamului romanesc din Basarabia. Daca nu acum, poate candva, daca nu eu cu parohii, poate altcineva, dar proiectul trebuie dus la bun sfarsit. Fiind in preajma varstei de 72 de ani, imi dau seama clar ca in orisice clipa pot fi chemat de Domnul la judecata Sa. De aceea socotesc de datoria mea de a aduce la cunostinta si de a face public acest proiect, care, ca si redeschiderea Facultatii de Teologie din Chisinau, este un vis al meu inca din 1989. Visul, cu mila Domnului, in parte realizat, a ajuns si el la varsta majoratului – a implinit 20 de ani.
Urmeaza o descriere a fazelor in care se afla obiectele Centrului spiritual din parohia ortodoxa romana „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Chisinau, parohie fondatoare si parte componenta a Mitropoliei Basarabiei.

I. Comunitatea parohiei ortodoxe romane „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din sectorul Buiucanii Noi, Chisinau, s-a constituit in anul 1990, cand Primaria mun. Chisinau, la cererea a peste 500 de credinciosi, a repartizat pentru constructia bisericii un lot de pamant de 0,82 ha in centrul noului sector al capitalei – Buiucanii Noi – (fondat prin 1960), unde nu exista niciun locas sfant.
Certificatul de inregistrare a comunitatii cu nr. 59 a fost eliberat la 22 aprilie 1991.
Dupa inregistrarea Mitropoliei Basarabiei, la 30 iulie 2002 a fost inaintata la Serviciul de Stat pentru problemele cultelor cererea privind o noua inregistrare a parohiei. Dupa refuz a urmat un an de judecati, in sfarsit, Serviciul de Stat pentru culte a fost obligat sa inregistreze parohia (certificat nr. 1801 din 8 octombrie 2003).

Proiectul bisericii a fost elaborat de arhitectul Mihai Rusu in echipa cu arhitectul Vasile Eremciuc si inginerul Alexandru Engalicev din Chisinau. Dupa aprobarea acestuia de catre primarie, in 1994, au demarat lucrarile de pregatire a constructiei. In iulie 1994, pe teren a fost instalat un vagon amenajat ca paraclis, la care apoi a fost cuplat un cort mare militar. La 9 iulie 1994 am inceput oficierea sfintelor slujbe, iar la 12 iulie, pomenirea Sf. Apostoli Petru si Pavel pe stil vechi, am sarbatorit primul hram al bisericii. Slujbele le-am savarsit aici timp de 6,5 ani. In septembrie, acelasi an, s-a inceput saparea fundatiei. Lucrarile de constructie pana la nivelul solului au fost stopate in martie 1995 din cauza lipsei de finante. In 1996 au fost achitate datoriile, iar pana in anul 2000 a fost construit demisolul pana la cota „zero”, s-au pus podul, podeaua, au fost tencuit peretii, montate usile si ferestrele, s-a finisat podeaua din bucati de granit (breccea), s-au instalat iconostasul temporar (demisolul e prevazut tot ca biserica), prestolul si celelalte.

La 11 noiembrie 2000, IPS Petru, Mitropolit al Basarabiei, cu un sobor de preoti a sfintit prestolul si biserica cu hramul „Sf. Ierarh Vasile cel Mare”. De atunci pana in prezent aici se savarsesc regulat toate slujbele, pe stil nou si pe stil vechi.
In perioada 2001-2002 ne-am ocupat cu proiectarea si constructia cazangeriei si a retelelor de aprovizionare cu electricitate, apa, gaze si instalarea sistemului de incalzire autonoma.

Toate aceste lucrari au fost efectuate cu forte proprii: din veniturile comunitatii, din donatii benevole ale credinciosilor si oamenilor de buna credinta sub forma de bani sau materiale de constructie. Autoritatile locale sau centrale din R. Moldova nu ne-au acordat niciun sprijin. Numai in 1994 si 1995 Patriarhia Romana ne-a ajutat cu 44 mil. lei rom. (circa 86.000 lei moldovenesti), drept avans pentru inceperea lucrarilor, precum si cu literatura si obiecte de cult. Trei firme din Bistrita-Nasaud, in 1999, ne-au dat circa 2000 metri de cablu de cupru si tuburi pentru instalarea electricitatii la demisol. Ne-au sustinut si continua sa ne sustina persoane particulare din Romania si din alte tari, unele din pensiile lor. Prin 1993 ne-au sponsorizat si unele banci sau ministere din Chisinau.

Apoi, din 1994, odata cu venirea agrarienilor, apoi a comunistilor la putere, am fost blocati, dandu-se indicatii agentilor economici sa sponsorizeze doar parohiile ce tin de Mitropolia ruseasca, nu si cele care fac parte din Mitropolia Basarabiei. Aceasta situatie continua si in prezent. Multi ar putea sa ne ajute, dar se tem de sanctiuni. Avem doar doua, trei intreprinderi, care au curajul sa ne transfere, anual, cate 10.000 lei moldovenesti. Restul ctitorilor sunt dintre cei cu posibilitati modeste, fie pensionari, fie tineri, studenti, simpli credinciosi.

In ceea ce priveste ajutoarele din Romania, am avut peste zece initiative, de la persoane sau institutii, care au dorit sa ne ajute (Asociatia bancilor din Romania, diferite eparhii, unii primari, Guvern si Presedintie), dar care, desi se desfasurau pozitiv, in final erau blocate. Se resimtea, din umbra, o „mana” neagra, un fel de invidie si rautate. Nu as vrea sa intru in detalii, ar fi multe de spus despre fiecare caz in parte si concluziile pe care le-am tras.

As vrea sa aduc profunde multumiri Departamentului pentru Relatiile cu romanii de pretutindeni (Sef – Secretar de Stat, dl Mihai Gheorghiu) pentru ajutorul acordat la constructia bisericii la finele anului 2007 (dupa demersuri repetate din 2004, 2005, 2006, 2007) in valoare de 500.000 RON (echivalentul a circa 2.100.000 MDL.) Cu acesti bani am achitat o buna parte a lucrarilor de constructie si, totodata, am redus datoria de milioane de lei fata de firma, datorie care se acumulase pe parcursul anilor 2004-2007, cand a fost inaltata si acoperita biserica de la nivelul doi.

In vara anului 2003, am inceput lucrarile de pregatire a constructiei la nivelul II – biserica principala „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”. A fost instalata macaraua, s-au adus materiale de constructie, s-au comandat si s-au instalat utilaje pentru taierea si prelucrarea blocurilor de piatra alba, aduse de langa or. Edinet, situat in nordul republicii, la 230 km de Chisinau; s-au efectuat lucrarile de geodezie si control. Peretii sunt de 59 cm grosime: exterior – din zidarie curata, interior – din blocuri de piatra si intre ele – fier-beton.

Lucrarile propriu-zise de constructie a peretilor au fost reincepute in martie 2004. Biserica are dimensiunile: lungimea – 42 m; latimea – 12-18 m, inaltimea pana la acoperis – 16 m; pana la varful turnului mic (clopotnita) – 32 m; pana la partea de sus a turnului central – 42 m (pana la cruce), apoi crucea de 3,5 m.

La un concurs pentru lucrarile de constructie a nivelului II nici nu ne gandeam, deoarece inca nu stiam daca vom putea continua lucrarile din cauza lipsei de finante, de materiale de constructie. Dar Dumnezeu a facut minunea (in aceasta perioada de timp s-au intamplat mai multe astfel de minuni la intalnirile mele cu oamenii): El a facut concursul, El l-a ales pe Vasile Chirica, care s-a angajat din proprie initiativa sa inalte acest locas al Domnului. La prima noastra intalnire, in vara anului 2003, el mi-a declarat: „Parinte, eu inca din 1994 trebuia sa construiesc aceasta biserica”. Intr-adevar, fusese membrul unui consiliu organizatoric si de constructie a bisericii, pe care il organizasem la propunerea omului de afaceri Gheorghe Rotaru si a ministrului Mihai Severovan. Din consiliu mai faceau parte inca doi ministri, directori de banci, sefi de intreprinderi, inclusiv de constructii. Ma bucuram de incredere si aveam autoritate ca deputat in ultimul Soviet Suprem al fostei Uniuni Sovietice, destramate si cu ajutorul acestui Soviet, in care am fost unicul preot deputat, alaturi de Patriarhul armean, doi mitropoliti si doi musulmani.

Cu regret, consiliul nostru organizatoric si-a incetat activitatea odata cu venirea agrarienilor la putere in 1994. Dupa consiliul tehnic din vara anului 2003, la care au participat Vasile Chirica impreuna cu inginerii sai si membrii Consiliului parohial, care au discutat planul lucrarilor de constructie, i-am zis domnului Chirica: „Foarte bine s-a vorbit si s-a pus totul la cale, dar stiti ca nu avem bani?”. La care el a replicat: „Parinte, o sa va osteniti si o sa cautati!”. Iata asa! Care alta firma de constructii s-ar fi apucat de lucru, stiind ca nu sunt bani? La ce concurs puteam sa ma mai gandesc atunci? Obiectivul principal era inceperea lucrarilor. Mi-am facut semnul crucii si am zis: „Doamne, ajuta!”. Si Domnul, si Sf. Apostoli Petru si Pavel ne-au ajutat. Firma considera ca odata cu inceperea lucrarilor vor aparea mai multi donatori. Asa s-a si intamplat, dar cheltuielile erau cu mult mai mari decat donatiile. In pofida acestui fapt, Chirica n-a incetat lucrarile pana nu s-a acoperit biserica, spre bucuria noastra.

Lucrarile sunt executate (din 2004) de firma de constructii „Glorinal", director general Vasile Chirica, in baza contractului de antrepriza nr. 6 din l iulie 2003. Din martie 2004 si pana in toamna anului 2007, firma a investit, iar biserica a acumulat datorii, toate mijloacele banesti ale bisericii fiind indreptate la achizitionarea blocurilor de piatra de la mina Volodeni-Cupcini, Edinet si a altor materiale de constructie. In aceasta perioada au fost obtinute si unele donatii de ciment, pietris si nisip, fier, beton.

Din 2007, achitam lunar firmei „Glorinal” cate 50-100 mii MDL si mai avem de achitat cateva milioane. Totodata, in 2008 am finisat drenajul si canalizarea, am extins si am finisat unele lucrari la cazangerie, incat s-au adaugat si acolo trei camere – pentru biblioteca, scoala duminicala si centrul social de zi.

In 2009, dupa ce am primit autorizatie de la primarie, am replantat de pe locul viitoarei clopotnite si a Centrului tot pe teritoriul bisericii opt brazi cu inaltimea de la cinci pana la 15 m. Am primit si alte avize de la instantele corespunzatoare, care ne-au permis sa incepem constructia. In acelasi timp, am lucrat si lucram la finisarea proiectelor privind arhitectura si retelele Clopotnitei si Centrului cultural.

In perioada ce urmeaza vom incepe lucrarile de izolare si protejare a fundamentului bisericii de umezeala si precipitatiile naturale, apoi vom construi scarile semicirculare din fata bisericii. Daca vom avea sprijinul financiar necesar, vom continua lucrarile in interiorul bisericii de sus: tencuiala peretilor cu pregatire pentru fresca, instalarea electricitatii, a hidrantilor si a sistemelor antiincendiar si de sonorizare, a podelei si a incalzirii autonome, montarea ferestrelor de stejar (13 bucati a cate sase metri inaltime sunt gata), usile, apoi fresca, prestol, iconostas, policandre, clopote, mobilier si multe altele. In biserica de jos: pictura (fresca), iconostasul, policandre, mobilier.
Biserica noastra, in perspectiva, poate deveni o catedrala si va constitui nucleul unui complex arhitectural care, in afara de biserica si Poarta-clopotnita, va include si un Centru cultural ortodox roman, precum si o Alee a personalitatilor culturale bisericesti.

II. Poarta-clopotnita se va situa pe axa principala a bisericii la intrare. Proiectul de arhitectura si rezistenta este gata. A fost elaborat de acelasi arhitect Mihai Rusu, arhitect-inginer – Mihai Tverdohleb. Speram ca, dupa verificarea proiectului in instanta legala si primirea autorizatiei, sa incepem constructia chiar in acest an.

III. Centrul Cultural Ortodox Roman, care va fi inaltat in partea de nord a bisericii, va gazdui o biblioteca teologica fundamentala cu sali de lectura si auditie (muzica bisericeasca), arhiva si muzeu bisericesc, o editura pentru tiparirea publicatiilor si cartilor bisericesti, sala de conferinte pentru adunarile preotilor sau conferinte cu ocazia unor manifestari culturale, birouri, ateliere (confectionare de vesminte bisericesti si alte lucruri de cult, iconografie si sculptura bisericeasca), clasa de cantareti si dirijori pentru organizarea corurilor bisericesti, clase pentru scoala duminicala, un centru misionar, tipografie, fabrica de lumanari, camere pentru delegatii, cantina cu bucatarie pentru mese de binefacere sau de ziua hramului. Ar fi actuala si deschiderea de studiouri de radio si TV pentru retransmiterea unor emisiuni religioase sau a slujbelor din biserica. Salile Centrului ar putea fi folosite pentru expozitii iconografice, sculpturale sau de vesminte si obiecte bisericesti. Un nivel al unei aripi a cladirii va constitui casa parohiala (apartament, birou, cancelarie, arhiva bisericii etc.).
Centrul Cultural Ortodox ar putea desfasura o activitate culturala, misionara si de intarire a Ortodoxiei mult mai ampla decat unele institute culturale, deschise de ambasade in diferite tari. Sa nu uitam si aspectul social: s-ar crea si un numar considerabil de locuri de munca. Dar cel mai important ar fi impactul moral si teologic asupra societatii. Societatea civila are mare nevoie de o insanatosire morala, pentru a nu inversa categoriile de valori autentice. Desigur, acest Centru va fi viabil numai daca va activa sprijinit de dragoste pentru adevar si dreptate, de multa osteneala, sacrificiu si entuziasm al colaboratorilor sai.

Centrul trebuie sa devina un bastion puternic al credintei si culturii stramosesti in Basarabia, reazem si izvor de viata datator al constiintei nationale.
Proiectul Centrului Cultural Ortodox Roman – arhitectura si rezistenta – sunt gata, in curand vor fi finisate si proiectul retelelor, memoriul ecologic si memoriul explicativ. Proiectele Centrului si ale Clopotnitei vor fi apoi prezentate la Institutul National „Urbanproiect” pentru verificare, ca apoi sa solicitam la primarie autorizatia de constructie. Speram ca in anul curent sa incepem si Clopotnita.

IV. Aleea personalitatilor culturale bisericesti, legate de istoria si cultura Moldovei. Ideea a aparut la inceputul anului 2008. Aceasta alee poate fi amplasata in partea de sud-est a bisericii pe strada adiacenta Ion Pelivan, unde alaturi cu trotuarul este o fasie de pamant de vreo 10 m latime, coborand la vale spre locul unde incepe str. Suceava si mai departe. La inceputul strazii Suceava se afla un monument al lui Stefan cel Mare, iar pe cealalta parte – o lespede de piatra cu inscriptia: Cetatea de Scaun. Am facut un demers la pretura sect. Buiucani, ca apoi sa fie inaintat la Primaria municipiului Chisinau. Ideea a fost acceptata cu bunavointa, dar decizia acestei chestiuni depinde de guvern. Asteptam zile mai bune. Aleea ar completa frumos si simetric complexul spiritual-cultural „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”. Pe aceasta alee ar putea fi instaurate busturile urmatoarelor personalitati culturale bisericesti:
 

*) Statuia Sfantului Apostol Andrei, Apostolul romanilor
1. IPS Iosif Musat – primul Mitropolit al Moldovei
2. IPS Varlaam – Mitropolitul Moldovei
3. IPS Dosoftei – Mitropolitul Moldovei
4. IPS Petru Movila – Mitropolitul Kievului, moldovean
5. IPS Gavriil Banulescu-Bodoni – Mitropolit al Eparhiei Chisinaului
6. IPS Iosif Naniescu – Mitropolit al Moldovei, Iasi, basarabean
7. IPS Gurie Grosu – primul Mitropolit al Basarabiei
8. IPS Antonie Plamadeala – Mitropolit al Ardealului, basarabean
9. IPS Nestor Vornicescu – Mitropolit al Olteniei, basarabean
10. Preot Alexei Mateevici
11. Preot Vasile Tepordei, publicist, tribun al Basarabiei
12. Preot Paul Mihail, istoric, cunoscut cercetator basarabean
Aceasta ar fi doleanta noastra, dar fie voia Domnului, toate se oranduiesc de la Dumnezeu.

V. Acest Centru cultural-spiritual va trebui sa fie imprejmuit cu un gard de piatra si de metal in felul urmator: in partea de nord si de est va fi inaltat un gard de doi metri inaltime din blocuri de piatra impodobit si cu piatra de Cosauti. In partea de sud si de vest (strazile Alba-Iulia si Ion Pelivan) se va inalta un gard din metal cu elemente bisericesti sau traditionale. Proiectul urmeaza sa fie elaborat.

VI. Ultimul proiect care ar trebui sa fie elaborat ar fi proiectul de amenajare a teritoriului, un proiect care ar servi ca model si pentru alte biserici sau parohii si care ar bucura vazul trecatorilor.

Cam asa ar fi, in viziunea mea de nevrednic slujitor al Domnului, perspectiva parohiei si Bisericii „Sf. Apostoli Petru si Pavel”. Bineinteles, pentru aceste lucrari intru slava lui Dumnezeu sunt necesare fonduri importante, dar ele trebuie gasite in numele propasirii Mitropoliei Basarabiei. Parohia, ca atare, s-a constituit si desfasoara o activitate normala. Pe langa parohie, din 2006, isi desfasoara activitatea pastorala si parohia „Biserica Inimii Tacute” pentru surdomuti, afiliata la parohia noastra. Pe langa biserica mai actioneaza: Scoala duminicala, Centrul social de zi cu peste 25 de voluntari pentru Scoala duminicala, dar si cu meditatii pentru elevi la diferite obiecte (limbi, istorie, geografie, arta retorica s.a.), garderoba sociala. Toate aceste activitati se desfasoare fara fonduri sau salarii, pe baza de voluntariat, dragoste fata de Biserica si de Dumnezeu, cu jertfelnicie. Rasplata e de la Domnul.
Fiind, cum am mai spus, la o varsta inaintata, fac acest apel nu din motive de interes personal, caci eu nu mai am nevoie de nimic pe acest pamant, ci doar de o pace sufleteasca, pe care, sunt nevoit cu regret sa constat, nu o am din pricina situatiei bolnavicioase si razbunatoare din cadrul conducerii si administratiei Mitropoliei Basarabiei. Fac acest apel cu gandul la destinul poporului meu, care de vreo doua secole nu mai are parte de conducatori cumsecade, nici politici, nici spirituali. O fac cu gandul la binele si propasirea Neamului si a Bisericii stramosesti. Pentru lucrurile pe care le realizam impreuna cu enoriasii si oamenii de buna credinta avem nevoie de sustinere sau macar de o incurajare. Criza va trece, dar investitiile in educatia spirituala ar putea aduce la insanatosirea societatii crestine si civile. Biserica si cultura adevarata ar putea face mult pentru propasirea si inflorirea societatii, care ar putea cu dragoste sa slujeasca Creatorului – lui Dumnezeu. Fiecare parohie la locul ei, iar impreuna cu ele toata Mitropolia.
Cu fiasca dragoste apelez la intelepciunea, judecata si intelegerea Prea Fericirii Voastre, precum si la toti oamenii de buna credinta, vrednici urmasi ai stramosilor nostri – Stefan cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul si fauritorii Unirii din 1918 – sa sustina acest proiect de perspectiva, destinat sa contribuie la insanatosirea societatii si desavarsirea spirituala a Neamului si a Bisericii stramosesti, parte nedespartita a Bisericii lui Hristos. Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Solicitand parintesti rugaciuni si arhieresti binecuvantari,
raman al Prea Fericirii Voastre

smerit rugator,

parohul protoiereu, Petru Buburuz

 

*) Ideea referitor la statuia Sf. Apostol Andrei a aparut deja dupa expedierea acestui Memoriu. Statuia va incepe sirul monumentelor si trebuie sa fie amplasata pe teritoriul bisericii, langa fantana si rastignire, la coltul strazilor Alba Iulia si Ion Pelivan.