În timp ce, acum patru ani, transferurile imigranților moldoveni reprezentau o treime din produsul intern brut (PIB), anul curent, ponderea acestora constituie 23 la sută, arată un top alcătuit de Banca Mondială (BM), în cadrul studiului BM „Migrația și Remitențele”, făcut public la 20 noiembrie.

Pe primul loc în top zece țări recipiente de transferuri se află Tadjikistan (47%), urmat de Liberia (31%), Kârgâzstan (29%), Lesotho (27%), după care R. Moldova. De asemenea, alte state care au fost incluse în acest clasament sunt Nepal, cu o pondere a remiterilor în PIB de 22 la sută, Samoa și Haiti, cu câte 21% fiecare, și Liban și Kosovo, cu câte 18 la sută.

Totodată, dacă Banca Mondială plasa R. Moldova pe locul doi în lume în anul 2008, când transferurile ce au venit în țară de la cetățenii moldoveni care muncesc peste hotare au atins maximul istoric de 1660,9 milioane de dolari SUA, anul acesta țara noastră a coborât trei poziții în clasamentul realizat de BM.

„Noi exportăm forța de muncă pe piețele din afară, iar în schimbul lor primim aceste „finanțări” din exterior. Totuși, în realitate, această sursă de finanțare nu este una durabilă, deoarece este afectată de o mulțime de șocuri, atât în țara recipientă – R. Moldova, cât și în țările donatoare, unde moldovenii lucrează”, susține Tatiana Lariușin, expert economic IDIS „Viitorul”.
Mai mult decât atât, expertul economic arată că „pierderea” pozițiilor în clasamentul Băncii Mondiale poate fi generată de faptul că, deși multe țări europene sunt afectate de criza economică, o mare parte din imigranții moldoveni nu se întorc acasă.
„În componența multor familii crește deja a doua generație de oameni care decid să plece peste hotare și, respectiv, se micșorează remitențele. Totodată, moldovenii din alte țări învață mai multe instrumente bancare și au încredere mai mare în a-și păstra economiile în băncile europene decât în ale noastre”, a explicat Tatiana Lariușin.

În ultimii șapte ani, transferurile bănești din Rusia s-au dublat

O altă concluzie a autorilor studiului este că a fost atestată o creștere a fluxului de valută de la imigranții moldoveni care muncesc în Federația Rusă. Și Banca Națională a Moldovei informează că, în ultimii ani, structura remiterilor s-a modificat substanțial, în funcție de proveniența geografică.

Astfel, dacă în 2005 circa 29 la sută din transferuri proveneau din Federația Rusă și 66 la sută din restul lumii, în trimestrul doi al anului 2012, situația s-a inversat: 66,7 la sută din remitențe au provenit din Rusia, iar 33,3 la sută au revenit țărilor din restul lumii.
Expertul economic Tatiana Lariușin argumentează că, în ultimii ani, Rusia a pornit niște proiecte gigantice și politica statului rusesc este orientată spre atragerea muncitorilor din Moldova, Ucraina și Belarus, decât pe cei din Turkmenistan, Tadjikistan, Uzbekistan, care creează mai multe probleme în ceea ce privește integrarea lor în societate.

„Moldovenii se integrează mai ușor în Federația Rusă și nu formează comunități închise, precum cei din Asia, spre exemplu. Mai mult, majoritatea moldovenilor sunt înalt calificați”, a spus expertul.

Valoarea transferurilor din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice (rezidente și nerezidente), prin băncile din Moldova a atins, în nouă luni, 1 miliard 72,1 milioane de dolari SUA.