Un subiect actual: recensământul. Întrebarea despre naționalitate/etnie va crea confuzie

Am adresat unor lideri ai organizațiilor moldovenești întrebările: 1. Există diferență între „naționalitate” și „etnie”? 2. Cum ați răspunde la întrebarea din anchetă „De ce etnie/naționalitate sunteți”? 3. Ce așteptări aveți de la recensământul din 2014?

Olesea Stamati, președintele Organizației de caritate „Moldova Vision”, Comunitatea basarabenilor din Irlanda

Lumea nu este atât de bine școlită ca să facă diferența între naționalitate și etnie. Nu știu în ce măsură oamenii sunt informați despre ce înseamnă recensământ și pentru ce vor fi folosite datele. Nu văd necesitatea de a include ambii termeni în anchetă, lumea chiar va fi confuză.
Spre exemplu, eu nu am cetățenia României, dar mă consider româncă. Pe de altă parte, naționalitatea este cea a Republicii Moldova.
Contează foarte mult cine o să facă recensământul, pentru că am participat la câteva sondaje și cunosc care sunt metodele. De obicei, recenzorii completează anchetele și e foarte ușor să sari de la o întrebare la alta.

Victoria Bogdănaș, președintele Comunității moldovenilor din Calgary, Canada

În Canada naționalitatea o păstrezi. Dacă ești cetățean al Canadei, poți să păstrezi și cetățenia Moldovei, pentru autoritățile canadiene asta nu este o problemă. Etnia e una, naționalitatea e alta. Ar avea probabil mai mult sens dacă termenii ar fi separați.
În prezent, conform legislației din Moldova, suntem moldoveni.

Sincer, nu prea am mari așteptări de la acest recensământ și așa îmi dau seama care este situația. În plus, când eram în Moldova și când s-a efectuat recensământul în 2004, printr-o minune, casa noastră a fost omisă, nimeni nu a bătut la ușă să ne întrebe ceva detalii. Nu-mi dau seama cum s-a făcut recensământul, dacă nu au fost toți interogați. Prin urmare, veridicitatea datelor colectate este îndoielnică.

Margareta Donos-Stroot, președintele Comunității Moldova din or. Geneva, Elveția

Eu nu cred că toată lumea știe să facă diferența între naționalitate și etnie. Eu am pașaport elvețian, cine sunt eu? Organizatorii recensământului ce vor să afle? Ce pașaport deține persoana sau ce și de ce etnie este persoana? Cred că va fi o confuzie foarte mare. Nicio întrebare nu este nevinovată. Ele sunt puse în așa fel încât să se obțină rezultatele la care se așteaptă cei care fac sondaje. Nu știu dacă omul nostru, în general, va găsi timp pentru a studia noțiunea de etnie și naționalitate pentru a răspunde corect la întrebare. Cel mai bine e să pui întrebări simple pentru a avea un răspuns cât mai aproape de adevăr.

Mi-e greu să răspund. Eu mă consider moldoveancă, care vorbește limba română de la naștere, niciodată nu am recunoscut limba moldovenească. Totuși, nu ajung să mă simt româncă în sensul românilor pe care îi cunosc. Eu mă simt aproape de poporul Republicii Moldova, acolo sunt rădăcinile mele. Acum cât privește naționalitatea, eu am patru, pe care să o aleg?

Sunt interesată de recensământ, pentru că sunt ziaristă, dar nu uitați că moldovenii au plecat din cauza problemelor economice. Foarte mulți din ei sunt migranți ilegali, au o sumedenie de probleme, nu cred că îi interesează recensământul.

Eu aș vrea să aflu cine locuiește în R. Moldova, care sunt minoritățile, ce procent din populația R. Moldova sunt moldoveni care vorbesc în limba română, câți vorbesc limba rusă, bulgară ori găgăuză, câți evrei au mai rămas în R. Moldova etc.

O altă întrebare este cum vor fi recenzați cetățenii moldoveni plecați? Personal, aș vrea să fiu în R. Moldova în perioada recensământului pentru că eu sunt parte a țării. Eu asta nu înțeleg. Se va lua în considerare persoana mea care e cu jumătate de picior în Moldova și cu jumătate în străinătate?

Ion Braga, vicepreședintele Asociației Moldo-Române „Casa-Mare”, Estonia

Este important să menționăm că suntem cetățenii R. Moldova. Oricum s-ar identifica, români sau moldoveni, cetățenii trebuie să înțeleagă că vorbesc o limbă – limba română. Că ne este mai aproape Iașiul sau Chișinăul sau că avem o memorie colectivă diferită, detaliile acestea au o importanță secundară. Lucrul acesta este foarte important de a fi menționat, pentru că întrebarea „Ești român sau moldovean?” a devenit deja obositoare.

Asociația „Casa Mare” include cetățeni și din R. Moldova, și din România, inclusiv cetățeni ai Federației Ruse, care totuși vorbesc limba română.

Eu am văzut cum se face recensământul în Estonia. Cetățenii au putut completa anchetele prin Internet. Procedura a luat 3-4 minute. A fost rapid și comod. Rezultatele au permis statului să identifice problemele care sunt în societate: câți cetățeni au plecat din țară, câți cetățeni sunt angajați în câmpul muncii, câți tineri avem și alte detalii, dar faptul că aici au existat ruși sau germani, a avut o importanță minoră.
În 2004 s-a manipulat cu datele recensământului. Funcționarii și-au asumat dreptul de a nota singuri anchetele fără a întreba cetățenii. Autoritățile trebuie să atragă atenția asupra corectitudinii muncii recenzorilor.

Tatiana Nogailic, președintele Asociației emigranților moldoveni din Italia, „AssoMoldave”

Mai bine nu comentez. Mulți sunt confuzi. Să fim serioși, oamenii care sunt peste hotare, provin din zonele rurale ale R. Moldova. Întrebați un moldovean ce înseamnă naționalitate, etnie, popor, democrație. Autoritățile trebuie să explice poporului prin publicitate, prin broșuri ce înseamnă etnie și naționalitate, pentru că oamenii nu au idee. Cum vom fi recenzați noi, moldovenii de peste hotare? Cum vom fi informați? Ziarele moldovenești nu ajung în Italia, lumea nu citește, iar cei care lucrează 24 din 24 nici nu au acces la Internet. Informația trebuie să ajungă pe panouri de publicitate în Chișinău, la aeroport, la gara feroviară, la vamă. Lumea aici e dezinformată total.

Majoritatea persoanelor care sunt în Italia sunt oameni care au plecat cu 15 ani în urmă. Ei au studiat în Uniunea Sovietică, unii nici nu știu grafia latină. Ei spun că nu vorbesc limba română, ci limba moldovenească. Trebuie să fim atenți și sensibili față de aceste persoane, să-i educăm și să le respectăm opinia. Acum, în Italia are loc lupta între săraci: moldoveni, peruvieni, români, filipinezi. Posturi de muncă nu-s, italienii sunt într-o criză nemaipomenită, care ne-a afectat și pe noi. Eu vreau ca R. Moldova să fie un stat independent, pentru că doar așa vor veni fonduri europene care vor asigura dezvoltarea țării. Trebuie să atragem atenția la factorul economic, în primul rând.