D. Gr. Sturdza şi prozeliţii săi au organizat poşta lor specială pentru a comunica cu amicii lor din Rusia. Scrisorile d-lui Gr. Sturdza către d. Moruzi nu se confiază poştei româneşti, ci se trimit printr-un om special până la Sculeni sau Ungheni, de unde se duc în mâinile şefului jandarmilor care le expediază. Comunicaţiunea lor prin telegrame se face cu cifre convenţionale din ambele părţi; această cifrare se face prin caractere numerice arabe. Ne mirăm cum guvernul român nu cunoaşte acea corespondinţă cifrată. În orice stat o asemenea corespondinţă, dacă nu e oprită, e cel puţin luată în consideraţiune.
Astă primăvară, după o mare activitate telegrafică între conspiratorii din Iaşi cu cei de la Petersburg, au sosit la Iaşi trei ingineri ruşi şi, în acelaşi timp, au fost aduse de la Ungheni, prin contrabandă, două lăzi cu instrumente de inginerie. Dn-ii ingineri ruşi, însoţiţi de d. Voronovitz, au întreprins o călătorie spre fruntaria austro-română, unde s-au ridicat câteva planuri din care cel mai amănunţit era partea fruntariei despre Iţcani şi Mihăileni; aceste planuri au fost duse în Rusia de către însăşi acei d-ni ingineri.
În tot timpul şederii d-lor ingineri în Iaşi, ei au petrecut la d. Sturdza şi la consiliul rusesc aşa că legătura lor e strânsă. D. Sturdza are cinismul să n-o ascunză chiar în faţa concetăţenilor săi.
În acelaşi timp când d. Sturdza lucrează în Moldova, asemenea se lucrează şi în Basarabia; la Chişinău, în casele lui Paul Leonard şi la Constantin Cazimir se adunau prozeliţii d-nului Sturdza; dar acolo nu se mai vorbeşte de autonomia Moldovei şi separarea ei de la statul român, nu se mai vorbeşte de tronul Moldovei pe care are să se suie Beizadea Gr. Sturdza; ci chestiunea se tratează mai pe faţă şi în sensul curat rusesc; se vorbeşte de încorporarea Moldovei până la Milcov la imperiul rusesc. Aceste lămuriri se fac chiar în faţa oamenilor celor mai apropiaţi de d-nul Sturdza; aşa că de la sine se înţelege că d-nul Sturdza nu poate ignora rolul destinat de către politica rusească în privinţa realizării ideii sale fixe de a se sui şi el pe scaunul Moldovei. Agenţii cei mai înfocaţi şi propagatorii cei mai ardenţi în Moldova ca şi în Basarabia se recrutează actualmente printre înaltul cler şi printre funcţionari; la cei d-întâi li se pune în vedere situaţiunea strălucită a călugărimii imperiului rus; li se făgăduieşte restabilirea tutulor privilegiilor monastireşti şi înapoiarea averilor secularizate; li se promite girarea proprie a moşiilor fostelor monastiri etc., etc. Celor din urmă li se demonstrează diferenţa între situaţia iconomică a funcţionarului român faţă cu a funcţionarului rus; însă pentru aceşti din urmă făgăduielile propagatorilor variază şi se schimbă; la unii li se vorbeşte de autonomia Moldovei şi de toate foloasele ce vor decurge pentru dânşii din aceasta; la alţii, mai apropiaţi, li se demască totul.
Aceasta este starea morală a boierimii de dincolo de Milcov.
Dorim ca adevăraţii amici ai naţiunii române să ia în serios în consideraţiune înalta trădare combinată şi pusă în practică de către Beisadea Gr. Sturdza. Să se ia măsuri serioase de a împiedica răul şi de a organiza o contrapropagandă care să deschidă ochii ţăranului Moldovei amăgit şi să-i vivifice antipatia lui seculară în contra rusului.
Noi, din partea noastră, în viitoarele noastre corespondinţe vom studia încetul cu încetul dominaţiunea seculară a guvernului rusesc în Basarabia şi vom arăta la ce mizerie materială şi intelectuală a ajuns poporul român din Basarabia sub această dominaţiune streină.
Junimii tinere de dincolo de Milcov îi recomandăm citirea corespondenţelor noastre arătându-i în acelaşi timp tinerele cadavre ale nobililor poloni şi ale studenţilor ruşi, ruteni şi caucazieni balanţându-se în ştreanguri dincolo de Prut.
Această junime, între care sunt mulţi din fraţii noştri din Basarabia, sunt sugrumaţi prin mâna ţarului pentru singura crimă – de a iubi poporul său, justiţia şi adevărul! O asemenea situaţiune pregăteşte Bei-sadea Gr. Sturdza junimii moldovene!
Basarab,
Iaşi, 15 iuliu 1880
