Mai mult, în declarație, Uniunea Europeană își exprimă îngrijorarea față de întărirea prezenței militare ruse în Crimeea. Este criticat și faptul că situația drepturilor omului s-a înrăutățit simțitor în ultimul an; a fost mai ales limitată libertatea de expresie.
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă se referă la un proces politic, care a avut loc în 2014, prin care Peninsula Crimeea, la acel timp parte a Ucrainei, a intrat sub controlul Rusiei și a fost integrată ca doi subiecți federali – Republica Crimeea și orașul federal Sevastopol. Anterior Rusia a semnat tratatul de frontieră cu Ucraina și Memorandumul de la Budapesta prin care garanta integritatea teritorială a Ucrainei.
Procesul a stârnit multe controverse și este considerat de către UE, G7, OSCE, NATO si ONU drept o anexare ilegală, care a început ca urmare a intervenției Rusiei în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol, diviziuni administrative ale Ucrainei, și după ce autoritățile locale nerecunoscute și-au declarat independența față de Ucraina și au organizat un referendum, sub ocupație militară rusă, referendum nerecunoscut și considerat ilegal de guvernul de la Kiev și de comunitatea internațională.
Rusia consideră procesul acesta ca aderarea națiunii independente „Republica Crimeea”, proclamată atunci când regiunile s-au unit și, ulterior, au solicitat admiterea lor în Rusia, în conformitate cu un referendum care, care conform poziției ruse, reflecta astfel de dorință. Ucraina contestă tratatul, deoarece nu recunoaște independența Republicii Crimeea sau aderarea în sine ca fiind legitime. Aceasi pozitie este luata si de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a adoptat Rezolutia 68/262, confirmand „integritatea teritoriala a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”.
Vladimir Putin a recunoscut în cele din urmă că în timpul referendumului armata rusă era prezentă în toată peninsula,[5] după ce anterior declara că trupele înarmate sunt forțe de autoapărare locale.
sursa: europalibera.org
