– Domnule Rinkēvičs, există riscul ca după Summitul de la Vilnius euroscepticismul moldovenilor să fie mai accentuat, având în vedere că oamenii așteaptă de ani buni un regim de vize liberalizat, condiții de trai mai bune, salarii mai mari etc.?

– Momentul în care Letonia se pregătea să adere la UE, în societatea letonă erau prezente atât speranțele, cât și scepticismul. Pe de o parte, cetățenii sperau că UE va aduce mai multă prosperitate și securitate regiunii, pe de altă parte, persista neîncrederea că vom ceda o parte a suveranității noastre Bruxelles-ului și după URSS intrăm în altă uniune, deși sunt complet diferite. Acum, după aproape 10 ani de la aderarea la UE, sondajele de opinie arată că 57% din populație susține că beneficiază din urma aderării la UE. Bineînțeles, ca să vezi rezultatele reale trebuie ceva timp și încă mai avem mult de făcut. E un proces continuu, unde banii sunt direcționați spre proiecte publice de infrastructură, oamenii beneficiază de călătorii libere. UE a adus mai multe beneficii, chiar dacă scepticismul este caracteristic multor națiuni. În ceea ce privește Moldova, cetățenii acestei țări, reprezentați de guvern, au dreptul să aleagă unde vor să meargă. Dar întrebarea mea ar fi: care ar fi alternativa? Uniunea Vamală? Nu cred că Uniunea Vamală le va aduce cetățenilor aceleași oportunități ca în cazul aderării la UE. De exemplu, odată cu parafarea Acordului de Asociere se vor deschide piețele pentru vinurile și produsele moldovenești, pe care am avut posibilitatea să le gust și sunt deosebite. Anume din acest punct de vedere aveți avantaje competitive. În al doilea rând, liberalizarea regimului de vize va aduce beneficii comunității de afaceri și tinerilor care vor să studieze peste hotare.

– Totuși, la ce capitole mai are de lucrat R. Moldova, astfel încât oamenii să aibă condiții de trai mai bune și să aibă încredere în guvernanții lor?

– Reforma judiciară este primul pas. O legislație eficientă exclude riscurile unor acte de corupție. Al doilea pas ar fi stabilirea instrumentelor eficiente necesare pentru a lupta cu corupția: judecătorii și procurorii trebuie să țină cont doar de legi. Un alt lucru important este implementarea legilor. Totuși, trebuie să spun că nu putem ajunge la o situație în care să declarăm că totul e bine și nu mai sunt acte de corupție, iar sistemul legal e perfect. Și în Letonia ne confruntăm cu situații de corupție. Crimele și actele de corupție se dezvoltă prin alte scheme și iau alte dimensiuni de fiecare dată. Un lucru e cert: nu poți declara că lupta cu corupția s-a terminat. E o sarcină multiplă și continuă.

„După Summitul din Vilnius, va trebui să muncim din greu”

– Acum suntem în perioada pre-Vilnius, însă ce va trebui să facă R. Moldova după Summitul de la Vilnius?

– Noi vorbim deja despre Summitul Parteneriatului Estic (PaE) din Riga din mai 2015. Este o perioadă destul de scurtă între Summitul din Vilnius și cel din Riga, unde vom putea face o evaluare a progresului în Moldova în ceea ce privește implementarea criteriilor ZLSAC și vom putea diferenția mai mult țările PaE. În primul rând, după Summitul din Vilnius, va trebui să muncim din greu, pentru a semna acordul. Odată cu semnarea acordului, apare implementarea practică, unde sunt multe de ajustat. Cetățenii RM nu vor culege fructele imediat. Procesul de reformare în RM nu se termină odată cu Summitul din Vilnius. Mai sunt multe de făcut în cadrul reformei judiciare și luptei cu corupția. Noi sperăm ca va fi un dialog constructiv și în ceea ce privește diferendul transnistrean, în formatul „5+2”.

– Unul dintre subiectele sensibile pentru cetățenii RM este liberalizarea regimului de vize. Când credeți că vor putea moldovenii să circule liber în UE?

– În noiembrie va fi raportul Comisiei Europene vizavi de progresul RM în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Planului de acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize cu UE. Nu vreau să spun un termen-limită, dar pot spune că Letonia, alături de alte state membre UE, așteaptă raportul Comisiei cât de curând posibil.

– La ce capitole mai are de lucrat Moldova astfel încât să fie mai atractivă pentru investitorii letoni?

– Un lucru în comun pentru toate țările în care vrei să dezvolți o afacere este nivelul de ușurință cu care poți face un business. Este vorba de birocrație, procesele de înregistrare a afacerii, cât de eficient este sistemul de colectare a taxelor, licențierea, dacă ai nevoie de o foaie separată pentru orice activitate etc. Deși nu am o rețetă în acest sens, pot vorbi despre experiența Letoniei. Noi eram fericiți că, după criza economică din 2009, am scăpat de procedurile birocratice și nimeni nu a avut de suferit: nici statul, nici omul de rând. 

– Odată cu apropierea R. Moldova de Summitul PaE, Rusia pune presiuni asupra țării noastre. Cum comentați aceste acțiuni și cum vor evolua acestea după summit?

– Uniunea Europeană, dar și Letonia, are o poziție foarte clară vizavi de acțiunile Rusiei. Țările PaE au dreptul să-și aleagă singure drumul și dacă vor să adopte valorile europene. Totuși, în pofida presiunilor, consider că UE a făcut pași concreți în acest sens, precum deschiderea pieței europene pentru vinurile moldovenești, iar acest lucru mă bucură. Trebuie să spun că vinurile voastre sunt minunate și merită mai multă promovare și publicitate pe piețele europene.

Diaspora moldovenilor din Letonia este vibrantă

– Conform datelor statistice, în Letonia locuiesc în jur de 1600 de moldoveni. Prin ce se remarcă diaspora de moldoveni din Letonia?

– Într-adevăr, sunt în jur de 1600 de moldoveni. Comunitatea moldovenilor este foarte vibrantă în societatea letonă și ne bucurăm să o avem. Sper că studenții moldoveni din Letonia se vor întoarce în Moldova și vor contribui la dezvoltarea și construirea unei țări moderne și europene.

– De la 1 ianuarie 2014, statele membre ale UE vor ridica restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari. Care este poziția Letoniei în acest sens?

– Noi am sprijinit mereu intrarea bulgarilor și românilor în Zona Schengen și sperăm că vom ajunge la un acord la nivel european. Mai mult, sunt controverse și în Letonia despre libera circulație, pentru că mulți se bucură de această oportunitate și pleacă din țară, iar noi suntem o națiune mică. Apreciem orice cetățean și vrem ca ei să se întoarcă acasă. Avem mulți letoni care lucrează în Marea Britanie, America, Norvegia. De cealaltă parte, e o lume globală, unde lumea are dreptul să lucreze, să plece, să revină. Noi sprijinim această deschidere și sperăm că vor fi beneficii pentru toate statele membre ale UE.

– De altfel, dle Edgars Rinkēvičs, ar trebui să existe temeri că, odată cu liberalizarea regimului de vize, vor migra mai mulți moldoveni în țările UE și ce ar trebui să facă guvernul ca să întoarcă cetățenii acasă?

– Este o provocare pentru guvern. Letonia are, în acest sens, un plan de susținere al re-emigrațiunii („Re-immigration support plan”). Primul lucru pe care îl vedem drept prioritate este să facem tot posibilul ca cetățenii letoni să fie conectați de țara lor, să nu piardă legătura cu Letonia. Sarcina a doua ar fi să le oferim noi posturi de muncă. Deși mulți lituanieni nu pleacă neapărat pentru că nu au un job, ci pentru că în străinătate sunt mai bine plătiți. Acum, după al treilea an de creștere economică, salariile cresc și, eventual, mai mulți letoni se vor întoarce în Letonia. În general, guvernul nu poate împiedica oamenii să plece, însă poate iniția politici economice, care ar prevedea nu doar noi locuri de muncă, dar și majorarea salariilor. Spre exemplu, dacă în 2009 rata șomajului era de 17 %, în prezent aceasta e de 9 la sută și sperăm ca, în câțiva ani, să fie de 5 la sută.