Istorie

Va returna Rusia TEZAURUL românesc?

Mulţimea de date şi detalii, abundente în articol, este dovada că autorul a consumat timp, energie şi toată priceperea sa, anume ca să-l cucereasca pe cititor şi să demonstreze că:

Unu la mână – tezaurul s-a trimis într-adevar în Rusia, dar nimeni nu poate demonstra dacă lăzile conţineau cu adevarat aur. În timpul transportului, căzând şi spărgându-se întamplător o lada, au ieşit dinauntru conserve vechi şi ceva maculatură.

Doi la mână – după cel de-Al Doilea Război Mondial, conform părerii autorului, URSS era în drept să-și însușească orice fel de bunuri românești, ca despăgubiri de război (pentru care tratatul de pace prevăzuse bani și nu confiscări n.a.). Deci, ce pretenții mai poate avea România?

Trei la mână – în sprijinul ideii de mai sus, autorul face trimitere (fară să precizeze sursa informației n.a.) la premierul britanic Churchill, care ar fi afirmat că, prin ajutorul dat lui Hitler și lui Mussolini, România a adus atâtea prejudicii URSS, încât Stalin "poate să-și atribuie acest aur în contul despagubirilor".

Patru la mână – Romania și-a primit demult aurul inapoi, și chiar mai mult decât i se cuvenea. Autorul face o socoteala exactă: 5 tone în 1934, 6 tone în 1937 în total 12 tone (șic!), apoi 30 tone în 1949 in total 48 tone (iarăși șic!), plus încă 16 kilograme (tezaurul de la Pietroasa n.a.), plus încă 10 tone in 1986.

Triumfând, autorul arată ca s-au restituit 64 tone, adică, în cifre rotunde… 70, cât trebuia. Cum zice Pristanda, poate unu-doua să le fi dat jos vântul!

Cand nu știi istorie, e vai și de greografie

Firește, s-ar putea spune că nu merita atâta comentariu pentru o simplă greșeală de aritmetică. Într-adevar, daca ar fi fost numai una, poate n-ar merita. Dar sunt mai multe. Și nu numai din artmetică, din mai multe materii. Să le luăm pe rând.

Unu. Bine documentat, autorul vorbește de tezaurul antic de 19 kg, descoperit la Petroșani. La noi, și copiii știu că respectiva comoară a fost gasită În comuna Pietroasa, jud. Buzău. Petroșanii sunt în altă parte. Asta nu-i din aritmetica, e din geografie.

Doi. Datează regimul Antonescu pentru perioada 1935-1944. Elevii știu că mareșalul a preluat puterea în 1940. E din istorie.

Trei. Vorbește de guvernul României, refugiat în Basarabia, pe teritoriul Republicii Moldova de azi. Guvernul era retras pe teritoriul Moldovei de atunci, dintre Prut și Carpati. Basarabia era la ruși, doar istoria ei era la noi.

Patru. În mai multe rânduri, afirmă că tezaurul a plecat de la Chișinau (unde își inchipuie că își avea sediul guvernul Romaniei). Tezaurul însă nu putea pleca decât de la Iași (unde realmente era guvernul).

Bineînțeles că și acestea sunt fapte marunte, ca și tonele, kilogramele și alte detalii, dar toate la un loc pun sub semnul întrerbării întreg articolul, cu toate afirmațiile lui, cu toate susținerile, ipotezele și – mai ales – cu concluziile respectivului autor.

În final, articolul din ITAR-TASS trage un semnal de alarmă în Rusia, în sensul că greșit s-a restituit Romaniei atât cât s-a restituit și ar fi o mare greșeală să se mai restituie ceva, sau să se platească în compensare, cum propune domnul Basescu. S-ar crea un precedent inacceptabil în zonă.

Se pare că nu suntem noi singurii

Asta cu atât mai mult, cu cât, in Europa, precedentul este deja creat – și de rândul acesta, autorul nu greșește. Anglia a restituit Albaniei în 1992, 14,2 tone aur, aflat în pastrare din din 1939, iar Italia a restituit statului San Marino, în 1956, cele 5 tone capturate de parașutiștii lui Mussolini în 1944.

Gestul Angliei și al Italiei pare, în spiritul articolului anume, născocit, pentru ca să creeze un precedent, tocmai bun pentru pretențiile României.

Dar nu numai ale Romaniei. Precedentele ar putea da apă la moara și Poloniei, de la care URSS a înșfăcat ceva aur în 1939, Iugoslaviei, din al carei tezaur generalul Dusan Simivic ar fi transportat 70% aur, tot la Moscova, plus vreo 40% din tezaurul Spaniei, care a ajuns – unde credeți? – la Moscova, ca nu cumva, să încapă pe mâna lui Franco.

Autorul lasă să se subînțeleagă că, tot restituind României, s-ar putea ca și altora din cei cu aurul înghețat în tezaurul Kremlinului să le vină pofta de dezgheț. Este exact ce nu-i convine Rusiei.  

Sursa: Ziare.com

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.