Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal: O tendință îngrijorătoare

Mă voi referi la câteva aspecte, care cred că trebuie tratate cu maximă atenţie. Astfel, studiul arată că locuitorii din cele două regiuni consideră viitorul statului Republica Moldova incert. Previziunile dominante sunt că fie Republica Moldova va deveni parte componentă a Federației Ruse (34%), fie își va păstra independența, însă în calitate de federație, împreună cu Găgăuzia și Transnistria ca și componente ale acesteia (32%). Doar 19% percep viitorul țării în calitate de stat independent şi unitar. Drept urmare și viitorul regiunilor (UTA Găgăuzia și Taraclia) este văzut de o mare parte a respondenților „împreună cu Moldova, în componența Rusiei”.

Totodată, în privința regiunii transnistrene, opțiunile sunt împărțite între 21% care văd pe viitor Transnistria ca fiind parte a Rusiei, 19% – în componența unei federații cu Republica Moldova, 19% – în statutul actual, 13% – ca fiind parte a Republicii Moldova cu o anumită autonomie, precum și 9% care presupun că regiunea va obține în perspectivă calitatea de stat independent recunoscut în plan internațional.
Sondajul arată că doar două ţări, Federaţia Rusă şi Turcia, se bucură de atitudini preponderent pozitive ale locuitorilor UTA Găgăuzia şi raionului Taraclia. Astfel, atitudini pozitive faţă de Federaţia Rusă au declarat 95% respondenţi, faţă de Turcia – 70%. Un nivel mediu al indicatorului este înregistrat faţă de Ucraina. În cazul celorlalte ţări şi organisme internaţionale (România, OSCE, UE, SUA, NATO) ponderea celor cu atitudini negative este mai mult decât dublă faţă de ponderea respondenţilor cu atitudini pozitive.

Alarmant este şi un alt aspect scos în evidenţă de sondaj şi anume că două treimi din respondenţi şi-ar dori ca pe viitor Republica Moldova să facă parte din Uniunea Euroasiatică, alţii 12,7% şi-ar dori ca Moldova să devină parte componentă dintr-o uniune nouă a fostelor republici ale USSR. Opţiunea integrării în Uniunea Europeană sau cea actuală, de stat neîncadrat în niciuna din uniunile enumerate, nu se bucură de popularitate.

Evident, o asemenea stare de spirit nu inspiră deloc optimism pentru viitor. Republica Moldova a pornit ferm pe calea integrării europene, dar se pare că, muncind zi de zi în această direcţie, am uitat de un aspect important şi anume că, dacă peste jumătate din populaţia ţării îşi doreşte integrarea în UE, nu înseamnă că acest proces va decurge fără dificultăți. Această jumătate este atestată în plan republican, dar avem minimum trei regiuni care nu se regăsesc în opţiunea europeană – Transnistria (teritoriu controlat de separatiştii de la Tiraspol), Găgăuzia şi Taraclia. În plus, nu ştim care este situaţia la Bălţi sau în alte raioane în care putem presupune că predomină opţiunea pro-est. De aceea, pentru a nu avea mari surprize în viitor, cred că e cazul să lucrăm de pe acum la prevenirea şi soluţionarea acestora, astfel încât opţiunea externă a Republicii Moldova să fie distribuită uniform pe întreg teritoriul ţării.

Pentru a creşte atractivitatea integrării europene în ochii locuitorilor celor două regiuni, dar şi încrederea lor în viitorul Republicii Moldova, trebuie să asigurăm un spaţiu informaţional normal. Eu nu o dată am declarat că Moldova urmează să-şi securizeze spaţiul informaţional, iar datele sondajului menţionat mai sus dovedesc că percepţia pe care o au locuitorii din Găgăuzia şi Taraclia se datorează anume lipsei de acţiuni ale autorităților de la Chișinău în această direcţie. În prezent, peste 90% din populaţia UTA Găgăuzia şi din raionul Taraclia consumă producţie mediatică exclusiv în limba rusă. Mass-media rusească se bucură de un nivel foarte înalt de încredere, pe când producţia mediatică europeană, românească sau ucraineană este privită cu suspiciune. Orice stat modern are grijă de spaţiul său informaţional, numai noi nu se ştie de ce continuăm să ne facem că problema respectivă nu există.

În al doilea rând, se impune elaborarea unei strategii naţionale ce ar prevedea diminuarea decalajelor între regiunile ţării la toate nivelele, inclusiv în ceea ce ţine de încadrarea minorităţilor în toate procesele ce vizează prezentul şi viitorul Republicii Moldova. Astfel, acestea nu se vor simţi marginalizate şi vor lucra cot la cot cu populaţia majoritară spre atingerea scopurilor comune.

În al treilea rând, este necesar să activizăm dialogul dintre Chişinău şi conducerea regiunilor populate masiv de etnii. Numai prin dialog vom putea soluţiona toate problemele existente şi nu le vom da motive etniilor respective să caute soluţii salvatoare în alte părţi sau să-şi vadă viitorul altfel decât îl văd majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova.

Eu înţeleg că noi avem multe probleme în plan intern, pe care le considerăm mai importante decât cele menţionate aici. Dar chestiunile legate de unele teritorii din zona de sud a țării, care acum ni se par minore, nefiind abordate la timp, în viitor s-ar putea agrava. Şi să nu ne pomenim într-o zi în situaţia în care să constatăm că o parte din Republica Moldova merge într-o direcţie, iar altă parte – în direcţia diametral opusă.
De aceea, cred că rezultatele acestui sondaj urmează a fi analizate minuțios, pentru a se trage concluziile de rigoare și pentru a găsi formula cea mai eficientă de soluționare a problemelor specifice regiunilor respective. 

Veaceslav Untilă,
deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal