Venirea pe lume a lui Mihai, ultimul rege al României. S-a născut prematur, într-o zi de doliu pentru familia sa maternă

În biografia autorizată intitulată „Regina-mamă Elena a României“, apărută la Editura Humanitas în Colecţia Casa Regală, autorul Arthur Gould Lee, prieten al familiei exilate, descrie perioada dificilă în care a venit pe lume Regele Mihai. În vârstă de 25 ani, Elena devenise la 10 martie 1921 soţia Principelui moştenitor Carol. A rămas însărcinată la scurt timp, iar când sarcina a avansat, ea a chemat-o la Bucureşti pe fosta bonă a mamei sale, de la Atena – domnişoara St. John, să-i fie sprijin.

Naştere prematură

Naşterea s-a declanşat înainte de termen, au fost complicaţii, astfel că un timp s-a crezut că nici mama, nici copilul nu vor supravieţui. Norocul a fost profesorul Louros, medicul familiei regale a Elenei care era fiica Regelui Constantin al Greciei şi a Reginei Sofia. „Din fericire, mama aranjase ca dragul nostru profesor Louros, care o asistase şi pe ea la naşterea mea, să vină la Sinaia, căci dacă nu era el, n-aş fi fost salvată nici eu, nici copilul.

Înainte de a veni el, în timpul fazelor critice, Rosa mi-a fost sprijin de nădejde. Regina Maria s-a întors din călătoriile ei exact înainte de naştere, dar mama, deşi călătorise pe traseul cel mai scurt, şi-a văut nepotul abia când a împlinit 8 zile“, consemna Elena în jurnalul său. Familia suverană a României era încântată că succesiunea era asigurată prin naşterea unui băiat. Numele lui, Mihai, era dat în cinstea voievodului Mihai Viteazul, considerat de monarhi cel mai mare erou din istoria României. Copilul se născuse la Foişor, o vilă de pe domeniul Peleş din Sinaia.

Coincidenţa nefericită

 Dar bucuria lăuzei era umbrită de un amănunt dureros: copilul venise pe lume exact la un an după pierderea fratelui ei Alexandru, ajuns pe tronul Greciei. Acesta murise la Atena, la numai 27 ani, în urma unui accident stupid petrecut la 2 octombrie 1920, care avusese consecinţe neînchipuit de grave. În timp ce se plimba prin grădina palatului regal de vară de la Tatoi, câinele lui Alexandru a fost atacat de maimuţa unui grădinar. Sărind să despartă animalele, regele fusese muşcat de maimuţă.

 Rana a fost fatală, iar Alexandru a murit în chinuri, la 25 octombrie 1920, din cauza septicemiei, pentru că medicii au ezitat să-i amputeze piciorul infectat. Elena se rugase ca venirea pe lume a lui Mihai să nu coincidă cu moartea fratelui său drag. Tânăra regină pleacă să fie alături de familia ei care se strânsese în jurul tatălui suferind şi rămâne 4 luni în Grecia, până când la Bucureşti i se pregătea casa din zona Kiseleff, în care avea să locuiască proaspăta familie. Dar la întoarcerea din Grecia, Elena avea să simtă că relaţia cu soţul ei se răcise. La urechi i-a ajuns zvonul că acesta avea deja o amantă, pe soţia unui ofiţer, Tâmpeanu.

 Era chiar femeia care avea să schimbe destinul monarhiei din România: Elena Magda Lupescu, pe care Carol al II-lea o alinta „Duduia“.

Copilărie marcată de drama familială

Mihai a crescut într-o atmosferă tensionată, silit să se supună unor rigori absurde şi crude pentru un copil care avea nevoie de o familie unită, nu dezbinată. Cei care l-au cunoscut spun că regele a dezvoltat din copilărie capacitatea de a nu îşi arăta niciodată emoţiile. Nu a plâns niciodată în public şi a respins tot ce însemna stridenţă şi violenţă în viaţa lui.

Sursa: Adevarul.ro