Victor Zalevschi, Primarul din Fălești: În 2014 am primit de la stat doar 300 de mii de lei, iar în ultimii doi ani – niciun bănuț

Spre exemplu, Fălești-ul se confruntă cu un șir de probleme care trebuie rezolvate urgent. Începând de la lipsa iluminatului stradal sau necesitatea amenajării unui cimitir nou și terminând cu lipsa unui sistem centralizat de încălzire sau insuficiența locurilor de muncă care-i face pe oameni să plece peste hotare. Despre aceste probleme, dar și despre reușite, am discutat cu primarul orașului, Victor Zalevschi.

– De doi ani, locuitorii din Fălești se plâng că în oraș, practic, lipsește iluminatul stradal. Ce s-a întreprins în acest sens?
– Această problemă nu a fost lăsată de izbeliște. Chiar înainte de Revelion, noi am reușit să instalăm circa 200 de lămpi. Mai mult, de curând am reușit să cumpărăm de la întreprinderea municipală propria macara, cu ajutorul căreia sunt instalate toate lămpile. Până nu demult eram nevoiți s-o arendăm și doar pentru o oră aceasta costa circa 400 de lei. Ajungeam în situații când plăteam mai scump pentru arenda macaralei, decât pentru lampa pe care o instalam. În prezent, avem iluminate jumătate din străzile orașului. Fără lumină rămân străzile de la periferie.

– De ceva timp, făleștenii se confruntă cu o problemă – lipsa unui cimitir. Ați reușit s-o rezolvați?
– În anul 2013, pentru rezolvarea acestei probleme, au fost alocați circa 800 de mii de lei. Până acum au fost efectuate lucrările de amenajare a terenului și s-a făcut porțiunea de drum care duce spre cimitir. Curtea Constituțională a declarat plafonarea taxelor locale, ca fiind, neconstituțională, ceea ce este foarte bine, pentru că în acest an noi am prevăzut în buget 1,85 mln. lei pentru a continua construcția cimitirului. Dacă totul va decurge normal, într-un timp destul de scurt o parte din cimitir va fi funcțională. Acesta se află în regiunea Făleștii Noi, unde noi am cumpărat 3.5 ha de pământ. Conform calculelor noastre, anual, în orașul Fălești, în medie, sunt înmormântați circa 200 de oameni. Deci, pământul pe care îl avem ne va ajunge pentru 20-30 de ani, dar este și posibilitatea să ne extindem.

– Care este bugetul orașului Fălești pentru anul 2014 și cum au fost distribuiți banii?
– Autoritățile locale încearcă să acopere cheltuielile curente din contul plății impozitelor pe venit din regiune. Pentru anul 2014, orașul are un buget de 13 mln. lei, dintre care statul a alocat doar 300 de mii. Pentru un asemenea oraș, acești bani sunt foarte puțini, însă anul trecut, dar și în 2012 n-am primit de la stat nici un bănuț. Din banii pe care îi avem în acest an, 8,7 mln. de lei au fost alocați pentru întreținerea celor șase grădinițe din localitate. 800 de mii de lei au fost alocați pentru menținerea curățeniei și transportarea deșeurilor. O altă parte vor fi cheltuiți pentru întreținerea a două case de cultură, a unei biblioteci și pentru același iluminat stradal.

– Cunoaștem că în oraș există probleme ce țin de aprovizionarea cu apă potabilă a populației. În ce măsură reușiți să le faceți față?
– Acum în regiune se construiește conducta Prut-Fălești, dar de aceasta se ocupă Consiliul raional, pentru că la ea vor fi conectate și câteva sate din apropiere. În toamna anului trecut a fost dată în exploatare. Dar noi aprovizionăm permanent populația cu apă potabilă, mai ales că orașul dispune de 9 fântâni arteziene funcționale care permit acest lucru. Din păcate, este o regiune unde nu ajunge sistemul centralizat de apă potabilă, însă degrabă vom încerca să soluționăm această problemă. Avem situații când tehnic putem conecta oamenii la conducta de apă, dar ei refuză pe motiv că au fântâni în apropierea casei.

– Cât de dezvoltat este sistemul de canalizare a orașului?
– Sistemul de canalizare este mai mic decât cel de aprovizionare cu apă potabilă. O cauză este faptul că mulți oameni care locuiesc în case pe pământ încă preferă veceul de tip tradițional și nu au nevoie de canalizare. Din acest considerent, sistemul respectiv acoperă circa 30 la sută din teritoriul orașului.

– Suntem în toiul iernii. Cum asigurați oamenii cu agent termic?
– Noi nu avem un sistem centralizat de încălzire încă din anii 90, atunci când a încetat să mai lucreze uzina de materiale de construcții din localitate. Din acest motiv, oamenii au încălzire autonomă. În casele pe pământ, familiile fac focul cu lemne, dar eu oricum consider că acesta este un sistem de încălzire autonomă. În această perioadă, persoanele social vulnerabile sunt monitorizate de lucrătorii sociali și o parte din ei au fost cazați, pe timp de iarnă, la centrul comunitar. Asta pentru că există riscul că ar putea îngheța.

– Care sunt cheltuielile de întreținere pe perioada rece?
– Cheltuielile variază în funcție de câte camere are apartamentul și prin ce modalitate este încălzit. Pentru un apartament cu două camere se achită lunar între două și patru mii de lei. Mulți nu reușesc să facă față cheltuielilor și ajung să aibă mai multe datorii, pe care primăvara sau vara le achită.

– Ce posibilități de a se angaja în câmpul muncii au locuitorii din oraș?
– Posibilități de angajare nu sunt multe. Majoritatea oamenilor lucrează în sfera bugetară (școli, grădinițe). Circa 700 de oameni muncesc la piața din oraș. Acolo ei vând diferite produse sau au un mic business pe care îl administrează. Peste 100 de oameni lucrează la întreprinderea mixtă moldo-germană „Südzucker” care produce zahăr. În rest consider că circa 30% din populație lucrează peste hotare.

– Ce proiecte europene au fost implementate în localitate și care sunt rezultatele acestora?
– Din anul 2010 avem un proiect cu finanțare europeană. Acesta constă în gestionarea eficientă a deșeurilor din localitate. În prima parte au fost instalate coșuri de gunoi. După care ne-au fost oferite două autospeciale cu ajutorul cărora sunt colectate deșeurile și un camion mai mare care le transportă la gunoiște. Acum încercăm să construim o stație pentru sortarea gunoiului și sperăm ca până în primăvară lucrările să fie terminate. Un alt proiect, dar mai mic, ține de asistența socială. Cu ajutorul unor finanțatori din Elveția care au oferit 80 de mii de lei, dar și cu unele contribuții ale noastre de circa 27 mii de lei, am format un grup din trei persoane care pe parcursul anului ajută oamenii în vârstă: gătesc mâncare, spală hainele, fac curățenie sau le cumpără produse de la magazin. Anul trecut de pe urma acestui proiect au beneficiat 30 de persoane.

– Ce vă lipsește acum cel mai mult și ce ați dori să se schimbe?
– Mi-aș fi dorit să fi fost votată legea finanțelor publice locale despre care s-a discutat anul trecut. Păcat că de la 1 ianuarie curent această lege a fost implementată doar în patru raioane-pilot. De exemplu, dacă acum noi primim 57 procente din impozitele pe venit din regiune, conform noii legi, orașul ar fi primit 75 de procente, ceea ce ne-ar fi permis să facem față mai eficient necesităților existente.

– Vă mulțumim!