(VIDEO) Anders Fogh Rasmussen, secretarul general NATO: Aş fi suprins că spionajul rus să nu fie activ şi în România

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că acţiunile militare "ilegale" ale Rusiei în Ucraina au schimbat "dramatic" situaţia de securitate în Europa. Rasmussen, aflat într-o vizită în Bucureşti, se aşteaptă că la summitul NATO din septembrie din Ţară Galilor să se discute posibile amplasări de baze militare permanente în România. Şeful NATO a mai vorbit în interviu despre modul încă repropaganda rusă încearcă să onfluenteze decizia politică în statele membre ale alianţei nord-atlantice şi despre creşterea activităţii de spionaj a Rusiei.

Rep: Oficiali români au cerut baze permanente NATO în România. Vom avea aşa ceva?

Anders Fogh Rasmussen: Acum evaluăm ce paşi trebuie să urmăm pentru a întări şi mai mult apărarea colectivă. Şi, bineînţeles, această va include şi consideraţii despre ceea ce noi numim desfăşurările de trupe şi tehnică necesare. Dar e puţin prea devreme pentru a spune exact cum şi unde; fiţi siguri că nu vom ezită să luăm toate măsurile necesare.

Rep: Ne putem aştepta la o discuţie despre baze permanente NATO în septembrie, la Summittul NATO?

Anders Fogh Rasmussen: Da, mă aştept că la sumitul NATO din Ţară Galilor, în septembrie, să luăm decizii despre măsuri pe termen lung pentru a întări apărarea colectivă. Apărarea colectivă este scopul principal al NATO.

Rep: Am văzut măsurile luate în ultima perioada pentru a asigura aliaţii, cu mişcări de trupe şi tehnică militară în ţările din regiune, inclusiv în România. Ce alte astfel de mişcări vor urmă în România?

Anders Fogh Rasmussen: Am luat deja măsuri. Am trimis avioane AWACS pentru supraveghere în Polonia şi România, aţi văzut o prezenţa năvală mai mare în Marea Neagră. Şi ar putea urmă alte măsuri care ar include o înnoire a planurilor de apărare deja existente, dezvoltarea de noi planuri de apărare, exerciţii militare avansate şi, de asemenea, noi desfăşurări de trupe şi tehnică militară.

Rep: Are România un plan de contingenţa în NATO sau nu?

Anders Fogh Rasmussen: Niciodată nu comentăm despre existenţa planurile de contingenţa. Dar va asigur că avem deja toate planurile puse în aplicare pentru a asigura aparararea şi protecţia efectivă a tuturor aliaţilor. Dar situaţia de securitate de după acţiunile militare ilegale ale Rusiei în Ucraina face necesar pentru noi să ne updatăm planurile deja existente şi să de asemenea să dezvoltăm noi planuri.

Rep: Deci spuneţi că NATO dezolta noi planuri pentru aliaţi. Ce înseamnă asta pentru România?

Anders Fogh Rasmussen: Niciodată nu comentăm despre detaliile planurilor noastre de apărare. Dar va pot asigura că, fiind cea mai puternică alianţa militară, noi avem active toate planurile necesare pentru a asigura apărarea aliaţilor împotriva oricărei ameninţări. Dar comportamentul Rusiei în Ucraina a shimbat dramatic situaţia de securitate în Europa şi asta face necesar pentru noi să actualizăm planurile de apărare existente şi să creăm unele noi.

Rep: Aveţi dovezi că Rusia îşi retrage forţele armate de la graniţa cu Ucraina?

Anders Fogh Rasmussen: Nu. Şi acesta e un răspuns clar. Nu avem nici o dovadă palpabilă că Rusia îşi retrage trupele. Am văzut anunţuri similare dinspre Rusia în trecut şi nu s-a întîmplat nimic. Sîntem foarte precauţi cînd vine vorba despre astfel de anunţuri. De aceea cerem Rusiei în continuare să-şi retragă trupele.

Rep: Preşedintele României a spus că Rusia vrea să ajungă să controleze gurile Dunării. Aveţi informaţii în acest sens?

Anders Fogh Rasmussen: Nu comentăm informaţii de intelligence. Dar nu e nici o îndoială că acţiunile militare ilegale ale Rusiei în Ucraina au efecte dincolo de Ucraina. E vorba despre un obiectiv pe termen lung al Rusiei de a-şi restabili o sfera de influenţă în fostul spaţiu sovietic. Asta include şi interesul Rusiei de a prelungi conflictele din apropiere: Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, acum şi Crimeea. Rusia foloseşte aceste conflicte îngheţate pentru a împiedică ţările respective să-şi urmeze drumul spre integrarea în UE şi NATO.

Rep: Va aşteptaţi la provocări ale Rusiei în Moldova în următoarele săptămâni, până la semnarea Acordului de asociere cu UE?

Anders Fogh Rasmussen: Nu am nici o îndoială că Rusia îşi va creşte presiunea în Moldova, probabil şi în Georgia, în aşteptarea finalizării acordurilor de asociere cu UE. Am văzut asta în trecut, o vom vedea şi în viitor, pentru că acesta e scopul Rusiei: să împiedice aceste ţări să aibă relaţii apropiate cu UE şi NATO.

Rep: În Norvegia, Suedia, chiar şi Ungaria au apărut informaţii publice despre creşterea activităţii de spionaj a Rusiei. Aveţi informaţii despre creşterea spionajului rus şi în România?

Anders Fogh Rasmussen: Fără îndoială că există o activitate crescută a spionajului rusesc peste limitele tradiţionale. Vedem clar cum Rusia este, de asemenea, angajată masiv în răspîndirea de dezinformări, campanii de manipulare, care includ influenţarea mass-media şi a ONG-urilor. Este o operaţiune foarte sofisticată cu scopul de a influenţă opinia publică, că şi procesul de decizie politică în statele membre NATO.

Rep: Serviciul secret german e ingijorat de faptul că Bulgaria răspunde la comezile Moscovei, după cum a arătat presă germană. Aveţi îngrijorări similare şi despre România?

Anders Fogh Rasmussen: Am vizitat recent Bulgaria şi nu am motive să pun la îndoială ataşamentul Bulgariei faţă de NATO sau faţă de UE. Dar, în mod clar, Rusia e foarte activă şi cînd vine vorba de Bulgaria.

Rep: Dar în România?

Anders Fogh Rasmussen: Nu am exemple concrete, dar aş fi suprins că Rusia să nu fie activă şi în România.

Rep: În România a existat un conflict între preşedinte şi premier pe tema CSAT – dacă să aibă sau nu o şedinţa legată de Rusia. Este acesta un semn de slăbiciune a unui stat aliat?

Anders Fogh Rasmussen: Nu voi comenta nimic despre problemele interne din România.

Rep: Fostul secretar american de stat Hillary Clinton a spus că unul dintre motivele pentru care Ucraina a ajuns într-o situaţie critică este şi corupţia, influenţă majoră a oligarhilor asupra statului. Vedeţi corupţia drept o ameninţare şi pentru alte ţări din regiune, pentru România?
Anders Fogh Rasmussen: Cred că eforturile de a combate corupţia sînt de lungă durata şi toate guvernele ar trebui să se concentreze pe asta. A fost unul dintre criteriile de aderare în UE şi NATO. Oricînd vedem exemple de corupţie, ar trebui pedepsită sever iar guvernele ar trebui să-şi dedice eforturile pentru a lupta cu acest flagel.