Cel împătimit de tradiţiile noastre este Vasile Popovschi, meşter popular de măşti tradiţionale şi zoomorfe, şeful Casei de Cultură din satul Cenac. Domnia sa este şi „părintele” acestui mare eveniment.
Prin anii ’70, la lăsatul secului de primăvară (înaintea Postului Sfintelor Paşti), pe străzile satelor se puteau întâlni flăcăi deghizaţi în moşnegei. Ei cântau, dansau, făceau scamatorii, pentru a distra populaţia după iernile grele care erau pe atunci. Aceste petreceri reaminteau despre tradiţiile de iarnă, începând cu sărbătoarea Sfântului Andrei şi încheind cu alungarea iernii. Alaiul aducea cu sine şi un sicriu, unde se afla iarna (o babă de zăpadă), care la sfârşitul distracţiei era arsă.
Primele două ediţii ale Festivalului Măştilor au fost petrecute în satul Cenac. La aceste serbări au fost prezentate şi jucate peste 70 de măşti, toate confecţionate de domnul Popovschi. Oaspeţii Festivalului au admirat dansul caprelor, cailor, eroii din poveşti care ne reprezintă pe noi.
Cu susţinerea Consiliului Raional Cimişlia, dar și a Primăriei Cimişlia, la 2 martie, a avut loc ediţia a treia a festivalului. De această dată, la serbare au fost prezentate 120 de măşti, purtate de 15 colective artistice. Opt dintre acestea au fost colective folclorice-model şi de dans din raionul Cimişlia: colectivele din satele Cenac (“Sanie cu zurgălăi”), Batâr( “Hoinarii”), Hârtop (“Thalia”), Ialpujeni (“Busuioc Moldovenesc”) şi colectivele de dans “Datina”, “La izvor”, Colectivul de dans de la Şcoala de arte din Cimişlia, condus de Petre Păduraru, Teatrul “Alunelul”, conducător artistic Iulia Spînu. Şi-au prezentat cu mare satisfacţie măştile şi actorii de la Cahul, satul Andruşul de sus, Ansamblul etno-folcloric din Bubuieci ‘’Ceata lui Bubuioc”, condus de Maria Eremia, colectivul folcloric (“Romaniţa”) de la Colegiul de Medicină şi Farmacie din Chişinău, condus de Maria Siminică, “Moştenitorii”,Liceul Teoretic ”Mihai Sadoveanu”, condus de Valeriu Chiper.
Festivalul a început cu alaiul măştilor care a colindat străzile orăşelului, distrând cu mare plăcere locuitorii şi oaspeţii Cimişliei. Programul artistic a cuprins prezentarea fastuoasă a măştilor şi costumelor populare. Spectatorii au privit cu mare plăcere dansul măştilor zoomorfe,
au admirat podoabele şi straiele de iarnă ale băbuţelor şi moşnegeilor: cojoacele, bondiţele, şalincile şi nu în ultimul rând catrinţele. Şi nu există o sărbătoare a măştilor fără Păcală şi Tândală sau fără Baba Cloanţa cu amicul său Barbă-Cot. Am admirat acolo şi frumoasele Rusalii sau Miresele, fiicele lui Rusalim împărat, care au înviat în Vinerea Paştilor și mulţi alţi eroi care au reşit să ne descreţească frunţile şi să ne ducă în lumea basmelor. Bineînţeles, toate măştile au avut la bază costumul naţional.
La acest eveniment inedit au fost prezenţi oaspeţi deosebiţi printre care Iulian Filip, Varvara Buzila, Muzeul Naţional de Etnografie, Diana Decusarî, Centrul Naţional de creaţie, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, colaboratori ai Academiei deŞtiinţe din Moldova, conducerea raionului Cimişlia. Festivalul s-a sfârşit cu arderea „iernii” pe rug, când toţi cei prezenţi au strigat: „Du-te, iarnă, du-te, de acum ţi-ajunge! Lasă primăvara să-ncălzeacă ţara. Soare-frăţioare, fă cald cât mai tare, topeşte zăpezile în toate livezile. Cară-te, băborniţă, cu tot cu viforniţă, du-te, şi să vii de Sfântul Andrei”. Participanţii la Festival au fost premiați cu diplome şi premii băneşti. Ţinem neapărat să menţionăm că evenimentul în premieră pentru țara noastră a reuşit. Deci, să fie într-un ceas bun…
Eugenia Dârțu din Cimișlia pentru TIMPUL
