(VIDEO) Elena Frunze: „În viaţă şi în artă întotdeauna rămâne loc de mai bine”

Căutările artistice ale tinerei ceramiste sunt asemenea unui exerciţiu continuu de introspecţie care îi dăruieşte frânturi de împlinire. „Totul ce iese din mâinile mele, chiar şi cea mai simplă oală, reprezintă gândirea şi emoţiile mele, care vin din interior. Uneori, când mă gândesc la diferite probleme, îmi apar instantaneu imagini de lucrări. Desigur, când încep să lucrez, ele se schimbă”, povesteşte Elena.

Crezul său este că fericirea şi împlinirea sunt de fapt relative, depinde în ce măsură încerci să ţi le asiguri. „În artă şi în viaţă întotdeauna rămâne loc de mai bine, astăzi sunt împlinită, iar mâine îmi vin alte idei şi până nu le realizez nu trăiesc acest confort. Totul este relativ, chiar şi fericirea”, spune plasticiana, precizând că în ultimul timp este atrasă de formele reci, lucru care poate fi sesizat în majoritatea lucrărilor sale. „M-am regăsit în aceste forme după absolvirea colegiului. Astăzi, lucrările mele sunt reprezentate prin forme reci, unghiuri, zigzaguri, iar forma geometrică care mă atrage cel mai mult este triunghiul, el este baza tuturor lucrărilor. Înainte îmi plăceau formele mai moi, dar se vede că acest simţ şi mod de reprezentare se raportează la realităţile de astăzi”, relatează ceramista. Ea crede că arta contemporană este asemenea unei Fukushime – o explozie de emoţii şi culori care reflectă într-un fel realităţile şi tensiunile epocii în care trăim.

După o absenţă de doi ani din mediul artistic, Elena este animată de ideea unei expoziţii personale, precum şi de implicarea activă în diverse proiecte. Ea a pregătit deja o serie de lucrări care abia aşteaptă să fie expuse. Una dintre compoziţiile sale preconizate pentru „Saloanele Moldovei” de la sfârşitul lunii august este un ansamblu din două piese, denumit sugestiv „AIE 1 şi 2”. Cele două piese exprimă un conglomerat de forme bizare şi abstracte. Prin aceasta, artista şi-a propus să redea rezultatul tensiunilor politice din ţară, care, după părerea ei, imprimă un colorit destul de pesimist. Elena spune că nu a intenţionat să dea o lecţie politicienilor, ci este doar o simplă reflectare a situaţiei din societatea moldovenească, noi fiind cei care am ajuns la limita toleranţei.