Vitalie Sprînceană, critici dure la adresa IP Hîncești: „Motivul ”ochiului ager” al poliției, de această dată, a fost că judecătoarea e persoană importantă, nu o ”simplă” educatoare, ca Ludmila Vartic ”

Legislația privind hărțuirea din Republica Moldova pare să funcționeze cu viteze diferite, dictate de statutul social și conexiunile politice ale celor implicați. Un caz recent, care îl are în centru pe activistul Anatol Mătăsaru, scoate la iveală un contrast revoltător în modul de acțiune al Inspectoratului de Poliție (IP) Hîncești: vigilență maximă când este vizat un magistrat și „orbire” totală când victima este un cetățean simplu.
Sociologul și activistul Vitalie Sprînceană a lansat o critică dură la adresa sistemului de justiție, evidențiind ipocrizia cu care operează polițiștii din Hîncești. Acesta a amintit de cazul tragic al Ludmilei Vartic, o simplă educatoare care a fost „hărțuită, bătută, umilită și împinsă spre sinucidere” fără ca poliția să intervină timp de luni de zile. Motivul inacțiunii, subliniază Sprînceană, ar fi fost „carnetul bun de partid” al soțului victimei.
În contrast izbitor, același inspectorat a avut nevoie de doar două ore pentru a se sesiza, a acționa și a reține un jurnalist-activist. Anatol Mătăsaru a fost săltat de poliție pentru că ar fi „hărțuit” o judecătoare, în timp ce, de fapt, încerca să investigheze dacă proprietățile reale ale acesteia corespund cu averile declarate oficial. („Motivul «ochiului ager» al poliției, de această dată, a fost că judecătoarea e persoană importantă”, a notat Sprînceană).
Versiunea Poliției: „Comportament de urmărire”
Inspectoratul de Poliție Hîncești a justificat reținerea lui Mătăsaru, operată pe 5 aprilie în coordonare cu Procuratura, susținând că acesta ar fi urmărit-o pe judecătoarea Ana Cucerescu.
Conform comunicatului oficial, oamenii legii i-au monitorizat traseul activistului încă de la ora 08:00 dimineața. Poliția susține că Mătăsaru ar fi urmărit mașina judecătoarei de la ieșirea din Chișinău, spre un lăcaș de cult, iar ulterior, în jurul orei 10:00, spre Hîncești. Poliția a invocat faptul că activistul a fost observat „în mod repetat în proximitatea acesteia, manifestând un comportament de urmărire și hărțuire în legătură cu activitatea sa profesională”. Mătăsaru a fost reținut în baza articolului 169/1 (alin. 1) din Codul Penal al R. Moldova.
Versiunea apărării: Investigarea integrității judecătorilor a devenit infracțiune?
De cealaltă parte, jurnalista Julieta Savițchi, soția lui Anatol Mătăsaru, denunță un abuz grav și o tentativă de intimidare a presei. Într-o intervenție video, aceasta a explicat că activistul nu a comis nicio faptă penală, ci documenta un subiect de interes public.
Potrivit Julietei Savițchi, Mătăsaru s-a deplasat în satul de baștină al judecătoarei, Sărata Galbenă, însoțit de un jurnalist pensionar. Interacțiunea dintre activist și magistrată s-ar fi limitat strict la un salut.
„Au trecut doar pe lângă casa părinților judecătoarei și tocmai în momentul în care aceasta intra pe poartă. […] Singura comunicare a fost să-i spună «bună ziua». Nu este niciun fel de intimidare a unui judecător, este vorba despre verificarea integrității acestui judecător”, a precizat Savițchi.
Jurnalista a ridicat o problemă fundamentală privind statul de drept în Republica Moldova, având în vedere celeritatea cu care se recurge la privarea de libertate a jurnaliștilor incomozi: „Dacă, pur și simplu, cineva merge pe drum și este reținut că a trecut pe lângă casa cuiva și s-a salutat… despre ce fel de democrație, libertate de exprimare, libertate a presei poate fi vorba?”.
Cazul ridică semne de întrebare legitime cu privire la transformarea instituțiilor de forță în instrumente de protecție pentru demnitari, în timp ce mecanismele de apărare pentru cetățenii de rând, supuși abuzurilor reale, rămân nefuncționale.