Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova
– Sunt Tatiana Babuc, profesoară la Liceul „Mircea Eliade” din Chişinău. În instituţia noastră s-a instaurat o atmosferă extrem de nesănătoasă, de vină fiind directoarea liceului, Elvira Grâu. Cum se poate ca ea să rămână în funcţie chiar şi după ce comisia de la Ministerul Educaţiei şi cea de la CCCEC au constatat şi stilul autoritar al ei de conducere, şi încălcări financiare, şi falsificare de acte?
V. F.: Nu cunosc în detalii situaţia din instituţia în care activaţi, mă voi interesa despre situaţia de acolo. Dar să nu uităm că suntem în plin proces de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de directori ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar. Şi sper că acest exerciţiu ne va permite să facem curăţenie, acolo unde este necesar. Cât priveşte încălcările pe care le semnalaţi, şi pe care le-ar fi comis dna directoare, dacă e aşa cum spuneţi dvs., sigur că ea n-ar trebui să rămână în funcţie. Dar există instituţii abilitate prin lege să-şi spună cuvântul pe acest caz.
– Mă numesc Ilie Hăbăşescu, sunt veteran al energeticii şi şef de laborator la Centrala termică din Bălţi. Mă doare sufletul să văd că nu avem securitate energetică în RM. Poate, totuşi, e posibil de dat un credit cu o dobândă mică şi cu o durată mai mare de achitare a acesteia, ca să facem turbine cu gaz?
V. F.: Nu doar turbinele pe gaz urmează a fi înlocuite, ci întreg sistemul. CET Nord din Bălţi, ca şi alte CET-uri, e cuprins în programul investiţional pe care-l elaborăm şi al cărui scop e reabilitarea generatoarelor de energie electrică şi termică din RM. Sursele de finanţare sunt externe, iar creditele vor fi concesionale, ceea ce înseamnă, de facto, lipsă de dobândă bancară – 0,75% anual, doar pentru deservire. Şi termenele de creditare sunt lungi. Acum, urmează doar să finalizăm elaborarea acestor proiecte şi, ulterior, să asigurăm acoperirea financiară necesară. Referitor la securitatea energetică, acţiunile pe care ne propunem să le realizăm vizează interconectarea reţelelor de aprovizionare cu gaze naturale, dar şi a reţelelor energetice din RM, la cele europene. Şi cred că e important să menţionăm că RM este deja parte integrată a sistemului unic european energetic. Acest lucru va duce la diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale, cât şi a energiei electrice – lucru necesar pentru asigurarea securităţii energetice a RM. Totul, însă, necesită învestiţii mari şi timp, de aceea, totul va fi implementat pe etape.
– Cum trebuie interpretată declaraţia dvs., într-o emisiune TV, precum că modelul de prim-ministru pentru dvs. este Vladimir Putin, când chiar ieri, la „Europa Liberă”, se spunea că Putin e preşedintele miliardarilor ruşi, iar peste 20 mln. de ruşi trăiesc sub nivelul de existenţă? (Mircea Buzolei, or. Chişinău).
V. F.: La acea emisiune, am spus că apreciez modul în care dl Putin administrează situaţiile de criză. Şi acest lucru îl reiterez şi astăzi. Ceea ce nu înseamnă că sunt de acord cu tot ce face premierul rus ori că nu pot pune în discuţie alte aspecte.
– Ce sunt, din punctul dvs. de vedere, proiectele care vin de la Mişcarea „Acţiunea Europeană” a lui Untilă şi de la Partidului Social Democrat, şi care vorbesc despre majorarea coşului minim de consum etc. Ei se plâng că liderii fracţiunilor parlamentare nu vor să coopereze cu ei. (Nicolae Culea, r-l Teleneşti)
V. F.: Nu ştiu pe ce se plâng ei, dar în politică nu obţii nimic cu bocete. Noi acum suntem implicaţi într-un act foarte responsabil – guvernarea RM – căruia îi e străin populismul. Obiectivul nostru e să asigurăm cetăţenii cu pensii şi salarii care să le permită să ducă un trai decent – aşa cum e normal să fie, de altfel. Şi în această direcţie sunt canalizate acţiunile noastre. Este uşor, atunci când începi un proiect politic sau te pregăteşti de campania electorală, să lansezi propuneri atractive pentru oameni, dar vă asigur că e mult mai complicat să le implementezi. Precum se ştie, noi am preluat guvernarea într-o situaţie foarte complicată, cu o gaură de circa opt miliarde de lei la Buget, şi care a trebuit acoperită prin acţiuni concrete şi coerente. Majorarea pensiilor şi a salariilor este obligaţia noastră directă. Dar aş mai vrea ca, atunci când cineva vine cu o asemenea propunere, să aducă argumente şi să spună de unde găseşte banii. Fiindcă, majorarea teoretică e uşor s-o faci, este mai greu s-o faci pe cea practică. Iar noi, prin tot ce facem, avem în vizor anume o majorare practică, pe care s-o resimtă fiecare. Nu le vom face însă de o manieră populistă, ca pe un truc electoral. Iar veniturile pe care le avem astăzi la Buget, pe mine personal mă face să fiu optimist în privinţa majorării salariilor şi a pensiilor.
– La sfârşitul lui aprilie, veteranii au lansat propuneri despre îmbunătăţirea pensiei şi a legii despre pensionare. Ştiţi de ele? (Gheorghe Munteanu, veteran)
V. F.: Propunerile dvs. sunt discutate, inclusiv la Guvern, dar, dincolo de discuţiile pa care le avem, spuneam anterior că e necesar să acumulăm resursele necesare ca să acoperim aceste solicitări. Am spus de la bun început, când am venit la Guvern, că prin acţiunile noastre vom fi realişti şi pragmatici, nu populişti, cum vedem în foarte dese cazuri. Vreau să vă asigur că acţiunile pe care le întreprindem vin să ajusteze modul în care funcţionează instituţiile statului, să implementeze principii proprii unei economii de piaţă, astfel încât să asigurăm veniturile necesare la Buget, care e o precondiţie pentru majorări de pensii, salarii, indemnizaţii etc. Din datele pe care le deţin, sunt convins că, spre sfârşitul verii, vom avea o situaţie care să ne permită să venim cu acţiuni concrete în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de trai nu doar pentru pensionari, ci pentru toţi cei – foarte mulţi, din păcate – care au venituri reduse în RM. Fac aceste afirmaţii bazându-mă pe faptul că la capitolul acumulări la Buget, bunăoară, comparativ cu ceea ce ne-am propus pentru 2010, avem majorări cu circa 25%. Din păcate, urmare a Memorandumului încheiat cu FMI, nu toate din ele va fi posibil de utilizat pentru proiecte şi plăţi sociale.
– Deşi, de când a fost învestit noul executiv, s-a tot vorbit de o nouă manieră de a guverna, mai sunt miniştri cărora le e frică de presă, care nu vor transparenţă. Bunăoară, sub nicio formă, nu reuşim să stabilim o colaborare eficientă cu dl Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului. I-am prezentat mai multe proiecte, am vrut să-l întreb despre activitatea comisiilor Fondului Ecologic Naţional, cine sunt membrii acestora, ce proiecte se înaintează – niciun răspuns. Tocmai îmi vine să protestez. (Ion Bujor, telejurnalist, preşedinte al Companiei TV „Mirador”)
V. F.: Aveţi tot dreptul să protestaţi, dacă mişcaţi carul… Iar dacă în administrarea Fondului Ecologic Naţional e lipsă de transparenţă, înseamnă că avem o problemă mare, pentru că existenţa şi gestionarea corectă a acestui fond sunt importante pentru ziua de azi, dar şi cea de mâine a RM şi a cetăţenilor ei. Nu o să vă dau un răspuns categoric vizavi de această situaţie acum, dar o să vorbesc cu dl ministru.
– De ce, de la 7 aprilie 2009 şi până acum, încă n-au fost pedepsiţi cei care au dat foc Parlamentului şi Preşedinţiei? (Ion Găluşcă, s. Hincăuţi, r-l Edineţ)
V. F.: Am mai spus: sunt foarte deranjat de modul în care se derulează această anchetă, dar nici nu trebuie să forţăm, din emoţie, lucrurile. Îmi doresc foarte mult ca investigaţiile privind acele dramatice evenimente, pe care le-am trăit personal şi care mi-au marcat profund viaţa, să se finalizeze. Dar şi mai mult îmi doresc să aflăm adevărul, să avem probe suficiente încât cei care au organizat şi au transpus în viaţă acel scenariu să fie traşi la răspundere aşa cum prevede norma legală.
– Încercaţi să depăşiţi criza financiară, aducând de peste hotare milioane. Dar ştiţi oare câte milioane sunt cheltuite pentru grupele de invaliditate false? Ştiţi cine protejează această afacere şi prin ce scheme? (Ion Munteanu, Cimişlia)
V. F.: Ştiu că există constatări foarte clare, care vădesc grave disfuncţionalităţi ale sistemului. Există în continuare situaţii în care se acordă grade de invaliditate, în afara normei legale. Ceea ce facem noi la ora actuală e să perfecţionăm sistemul. Este şi aceasta o reformă care face parte din reforma structurală generală din RM.
– Sunt un angajat al aviaţiei civile. Când o să faceţi ordine şi în acest domeniu? Nu vă e frică să zburaţi?
– Nu mi-a fost frică să votez, nu-mi este frică nici să zbor… Avem o situaţie deloc uşoară în aviaţia civilă din RM şi aceasta e o consecinţă nu doar a stării tehnice a parcului de avioane, ci şi a proastei administrări a domeniului. Pentru a face ordine, nu este nevoie să intervin eu – e suficient să se implice cu reglementări eficiente ministrul de resort. În acest context, cred că urmează să vorbim despre necesitatea liberalizării cât mai urgente a transportului avia, ceea ce implicit ar trebui să conducă la ieftinirea biletelor. Acest lucru este parte integrantă a programului guvernului, dar şi un angajament faţă de partenerii noştri europeni. Vom deschide piaţa şi cei care au capacitatea să presteze asemenea servicii, s-o facă cu succes!
– Ce are de gând să facă Guvernul pentru a-i motiva pe alolingvi să studieze limba română? Astăzi această motivaţie este egală cu „zero”. Totodată, aş vrea să aflu când va fi aprobată propunerea Institutului de Filologie privind scrierea lui „â” din „a”? (Andrei Caşenco, Centrul Lingvistic Republican)
V. F.: „” din „a” e o problemă care trebuie decisă de specialişti, nu de politicieni. Referitor la alolingvi, cred că, înainte de toate, greşesc cei care aşteaptă să fie motivaţi într-un mod special. Cunoaşterea limbii române le-ar oferi mult mai multe perspective atât în plan naţional, cât şi internaţional, româna având, deja, statut de limbă europeană. Ceea ce ar trebui să gândească, totuşi, Guvernul, este un program naţional, finanţat adecvat, şi care ar putea să favorizeze învăţarea limbii române.
– Vă rugăm să ne ajutaţi să pornim o afacere de familie, dar poate şi pentru sat, care ne-ar deschide perspective de a rămâne în ţară. Avem pământ, dorinţă, dar nu avem bani pentru a planta nuci pe terenuri arabile, dar şi plopi, şi salcie în lunca Prutului. (Victor Şchiopu, agricultor de la Slobozia Mare, Cahul)
V. F.: Suntem în plin proces de implementare a unui şir de proiecte, inclusiv de subvenţionare pentru cei care plantează livezi de nuci sau alte culturi. Suntem în plin proces de negocieri pentru acces la fonduri europene pentru investiţii, inclusiv în agricultură. Singurul lucru de care avem nevoie acum – şi care de regulă e prea puţin – este timpul necesar pentru a putea implementa toate aceste proiecte.
– Când se vor indexa banii depuşi în băncile de economii, după ce a avut loc indexarea primei etape? Suntem bătrâni şi ne vrem înapoi banii munciţi cu atâta trudă şi pierduţi cu atâta uşurinţă… (Nina Idriceanu, or. Chişinău)
V. F.: Procesul de indexare este în plină desfăşurare. În aprilie, Guvernul a adoptat un proiect de hotărâre ce prevede că de indexări în acest an vor beneficia cetăţenii născuţi până în 1970 inclusiv. Este un pas înainte în compensarea pierderilor suportate de cetăţenii noştri anterior. Evident, procesul va continua.
– Ce susţinere au foştii deportaţi? Este posibilă compensarea averii confiscate a celor deportaţi în 1941-49? Dacă da, când se va întâmpla acest lucru? (Tamara Pleşca, s. Sofia, r-l Drochia; Vladimr Suru, or. Donduşeni, fost deportat)
V. F.: În acest an, pentru prima dată, Guvernul a iniţiat o serie de acţiuni de comemorare a victimelor deportărilor. Am considerat că este absolut necesar ca, în această zi, să aducem în atenţia întregii societăţi acele tragice evenimente. Pornind de aici, ne propunem să iniţiem şi o campanie de informare, căci există foarte mulţi oameni care nu cunosc ce s-a întâmplat pe data de 13 iunie în 1941. Iar aceasta e grav pentru că, se ştie, cei care nu-şi cunosc trecutul nu pot să judece şi să ia o decizie conştientă cu privire la viitorul lor. În afara de aceste acţiuni simbolice, Guvernul a decis (în şedinţa de joi, 10 iunie – n.r.) să aloce 15 mln. de lei care vor fi transmise în teritorii pentru foştii deportaţi, inclusiv pentru compensarea pagubelor suportate.
– De ce este un decalaj atât de mare între pensionarii „negri” şi cei „albi”? De ce un ţăran are o pensie de 600 de lei, iar un fost funcţionar – de 6000? Dorim să se facă o a doua indexare a pensiei! (Tamara Ciuntu, or. Chişinău)
– Indexarea este rezultatul îndeplinirii unei norme legale, la baza formulei de calcul fiind inflaţia. Ultima indexare, din aprilie, a fost expresia parametrilor respectivi şi nicidecum nu trebuie privită ca o majorare. Atunci când vom opera majorări ne vom adresa, înainte de toate, celor care au veniturile cele mai reduse, inclusiv pensiile mai mici. Acest decalaj nejustificat, de care vorbiţi dvs., nicidecum nu reprezintă echitatea socială, este nejustificat şi noi ne vom axa pe ideea ca nivelul de jos să fie ajustat către nivelul de sus, iar ulterior să găsim o formulă de majorări care să nu genereze acest decalaj. Iar majorările operate de fosta guvernare în formă procentuală nu făceau decât să majoreze la fiecare etapă această diferenţă…
– Ca cetăţean al RM, vreau să ştiu în cât timp o să se reformeze sistemul judiciar? (Alexandru Barbu, r-l Cimişlia)
V. F.: Şi eu, ca cetăţean al RM, dar şi ca prim-ministru, vreau ca sistemul judiciar să devină unul care să facă dreptate. Dar acest lucru nu poate fi realizat cu bâta sau peste noapte. Toate acţiunile care au fost întreprinse prin ajustarea legislaţiei, prin noile mecanisme de instruire şi de sancţionare a celor care, în loc să facă justiţie, îşi fac interesele personale, urmează să ducă la ceea ce îmi doresc şi eu, şi dvs.
– Cum veţi face ca viitoarele campanii electorale – pentru referendum, iar, ulterior, pentru alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale – să nu afecteze actul guvernării? Veţi degreva din funcţie? (Corina Moraru, or. Chişinău)
V. F.: Am menţionat de mii de ori că evenimentele politice nu trebuie să afecteze calitatea actului guvernării. Or, procesele demarate sunt mult prea importante pentru ţară pentru a ne putea permite luxul să afectăm buna lor derulare. Sper că toate partidele şi toţi liderii înţeleg acest lucru. Iar preconizatele scrutine vor fi şi un test de maturitate politică şi responsabilitate civică din acest punct de vedere. Să vedem cine-l va trece! Cât priveşte degrevarea, încă nu am reflectat la acest subiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!