Dacă în bibliotecile orășenești situația este ceva mai bună, atunci în localitățile rurale numărul cărților scrise cu alfabet rusesc depășește și de 6 ori numărul cărților românești scrise cu alfabet latin.

Fie pentru că nu au surse financiare suficiente pentru a procura cărți noi ori pentru că multe opere publicate în perioada sovietică n-au mai fost reeditate, depozitele bibliotecilor din R. Moldova mai găzduiesc astăzi peste 3,3 milioane de colecții de cărți în limba română scrise cu alfabet chirilic. Potrivit datelor prezentate de Biblioteca Națională fondul de carte adună în prezent 16,912 mln. de titluri, inclusiv 8,127 mln. în limba română, din care 40% sunt scrise cu caractere chirilice.

De n ori mai multe cărți în limba română, cu alfabet rusesc

Cea mai dramatică situație se înregistrează în UTA Găgăuzia. Aici, potrivit statisticilor, din cele 611 mii de colecții numai 27,5 mii sunt în limba română. În bibliotecile din raionul Taraclia, din cele 243,3 mii de colecții, 22 mii sunt în română, dar numai jumătate dintre aceste colecții sunt scrise în limba română cu caractere latine.

De asemenea, în multe raioane, deși aparent avem multe cărți editate în limba de stat, numărul celor scrise cu caractere rusești depășește de câteva ori numărul cărților tipărite în limba română cu alfabet latin. În raionul Drochia raportul este de șase colecții de cărți în limba de stat cu grafie chirilică la o colecție – cu grafia latină. Chiar dacă, statistic vorbind, în bibliotecile din Drochia jumătate dintre colecțiile pe care le dețin sunt în limba română, 216 mii de colecții sunt în limba de stat cu alfabet chirilic, în timp ce în limba română cu grafie latină sunt editate numai 37,6 mii de colecții. Situația este similară și la Edineț (166 mii colecții – alfabet chirilic, 55,7 mii – alfabet latin), Râșcani (113,6 mii colecții – alfabet chirilic, 60 mii – alfabet latin), Glodeni (138,3 mii colecții – alfabet rusesc, 102,9 mii – alfabet latin).

Raioanele care citesc românește

În ciuda acestui tablou sumbru, avem și raioane în care situația este exact opusă. Spre exemplu, la Strășeni sunt peste 200 mii de colecții românești și numai 5 mii de colecții sunt scrise cu alfabet rusesc. La Leova au mai rămas în depozite mai puțin de 4 mii de titluri de carte scrise în română, dar cu alfabet rusesc, în timp ce numărul colecțiilor românești, cu alfabet latin, depășește cifra de 166 mii de colecții. Aceeași tendință se menține și în raioanele: Cahul, Cimișlia, Căușeni, Orhei, Hâncești, Ialoveni și Sângerei.

Deși se plâng că au nevoie de mai multe resurse pentru a putea reînnoi fondul de carte, bibliotecarii remarcă faptul că în prezent stăm ceva mai bine decât anii precedenți și că donațiile oferite în ultimii ani i-au salvat de la un colaps.

„Anul trecut și anul acesta am primit de la Departamentul pentru românii de pretutindeni cărți din colecția Adevărul. Am primit în jur de 1000 de volume, în mare parte literatură universală. Înainte de această donație noi primeam anual în jur de 20-30 de cărți. Dar unele biblioteci primeau și patru-cinci cărți. Se calculează în funcție de numărul de locuitori”, povestește Maria Cudlenco, directorul bibliotecii publice din Crihana Veche.

În lipsa cărților, citesc pe monitor

Ea spune că puținele cărți noi pe care le primește sunt la mare căutare, în timp ce cărțile tipărite în limba română, dar în grafie chirilică se prăfuiesc în depozit. „Marea parte a utilizatorilor sunt copii și ei nu mai cunosc alfabetul rusesc, iar noi practic, ținem un fond mort în bibliotecă”, remarcă Maria Cudlenco.

Potrivit ei, conform recensământului, în Crihana Veche locuiesc 5400 de oameni. „Necesarul real de carte ar fi în jur de 43 mii, în timp ce în bibliotecă avem 6862 de volume în limba română cu alfabet latin și 5938 de volume în limba rusă și în română, cu grafie chirilică”, spune directoarea bibliotecii. Ea menționează că atitudinea locuitorilor față de bibliotecă s-a schimbat după ce a fost dotată cu calculatoare. Acum, când nu găsesc o carte în colecțiile avute, Maria Cudlenco o caută pe Internet. „Am avut o fetiță care a venit și a citit Harry Poter pe calculator. Chiar dacă nu se găsesc cărțile în bibliotecă, le căutăm pe Internet. Căutăm alternative”, afirmă directoarea bibliotecii din Crihana.
Solicitată de TIMPUL, vicepreședintele Consiliului Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova, Tatiana Coșeri, a menționat că, deși conform regulamentului de dezvoltare a bibliotecilor, pentru 2013-2014 ar fi urmat să fie alocați câte 7 lei pe cap de locuitor pentru achiziții de cărți, în contextul crizei financiare suma a fost redusă la 3 lei.

Donații mai multe decât achiziții

„Nu în toate raioanele se acoperă această cotă de 3 lei pe cap de locuitor. Avem biblioteci din suburbii care anul trecut n-au achiziționat nici o carte. Totul vine din donații. Cota donațiilor este mai mare decât achiziția de carte”, subliniază Tatiana Coșeri, directorul adjunct al Bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu”. Și asta chiar dacă nu este deloc ușor să aduci o donație de carte în R. Moldova. „Sunt anumite bariere pentru că cel care face donația nu cunoaște legislația R. Moldova și când perfectează actele, ajunge la vamă și descoperă neconcordanțele legislative. Trebuie să ai avizul Ministerului Culturii, avizul Ministerului Muncii, sunt niște reguli care împiedică procesul de vămuire în R. Moldova”, conchide vicepreședintele Consiliului Asociației bibliotecarilor în Moldova. În ciuda birocrațiilor, se fac numeroase donații. Spre exemplu, biblioteca municipală și cele nouă filiale ale ei, având un parteneriat cu biblioteci din România, își completează colecțiile de carte mult mai ușor. „De fiecare dată când partenerii vin la acțiuni de instruire profesională ei ne aduc anume ceea ce solicităm noi, cu act de donație. Ei în bugetul lor au un capitol alocat pentru donațiile către R. Moldova. Și atunci când noi plecăm la ei le ducem colecțiile de care au ei nevoie. În acest context avem cărți foarte bune”, remarcă Tatiana Coșeri.

Potrivit recomandărilor IFLA-UNESCO, fondul de carte trebuie reînnoit o dată la 7-10 ani. În R. Moldova acest lucru se întâmplă o dată la 57 de ani, şi nu doar din fondurile alocate din bugetul de stat, dar şi din donaţii sau schimburi cu alte biblioteci.