Ziarul Financiar: Moldova a făcut primul pas spre integrarea în Europa, sfidând ameninţările Rusiei

Terenul apropierii Moldovei de Europa fost pregătit de cancelarul german Angela Merkel, care a condamnat mentalitatea de „Război Rece“ a Rusiei, şi de Comisia Europeană, care a venit cu o propunere surprinzătoare, eliminarea vizelor de acces în spaţiul comunitar pentru cetăţenii moldoveni.

Acordul de Asociere a fost parafat ieri în prezenţa premierului moldovean Iurie Leancă şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe Catherine Ashton. Unul dintre elementele principale ale acordului, stabilirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundate şi Cuprinzătoare, a intrat în vigoare imediat după parafare.

„Acordul va asigura un mediul legal deschis, stabil şi predictibil pentru cetăţenii şi afacerile din Moldova şi va îmbunătăţi oportunităţile comerciale dintre UE şi Moldova şi va mări prosperitatea în ambele economii“, se arată într-un comunicat al CE.

Moldova a început negocierile cu UE în 2010, la un an după ce o coaliţie proeuropeană a venit la guvernare la Chişinău.

Cu două săptămâni înainte de Summitul organizat la Vilnius, preşedintele CE a anunţat spre surprinderea tuturor că CE va cere Consiliului European să renunţe la a mai cere vize moldovenilor care deţin paşapoarte biometrice. Ei vor deveni astfel primii cetăţeni din statele Parteneriatului Estic – Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan – care pot circula fără restricţii în UE. Propunerea este considerată ca un act de încurajare pentru Moldova pe principiul „dacă faci mai mult, primeşti mai mult“ şi un exemplu pentru ceilalţi viitori parteneri, scrie Deutsche Welle. Rusia a întâmpinat eforturile Moldovei cu interzicerea importurilor de vin şi ameninţarea că va lăsa ţara în frig în această iarnă.

Ucraina: Nu vrem să fim terenul de război dintre UE şi Rusia

Ucraina, un stat confruntat cu mari probleme financiare, a decis săptămâna trecută să le închidă uşa în nas europenilor şi a recunoscut public că face aceasta din cauza presiunilor Rusiei. Kievul va începe săptămâna viitoare să discute cu Moscova un posibil plan privind refacerea relaţiilor economice.

„Nu vrem să fim terenul de război dintre UE şi Rusia. Vrem relaţii bune atât cu UE, cât şi cu Rusia“, a afirmat premierul Ucrainei Mykola Azarov. Unii analişti, printre care ai băncii franceze Société Générale, consideră că refuzul Ucrainei de a parafa Acordul de Asociere cu UE a înlăturat ameninţarea defaultului. În următorii doi ani Ucraina are de rambursat datorii de 15 miliarde de dolari, iar dacă acestor presiuni li se adaugă un război comercial cu Rusia, fostul stat comunist s-ar putea să nu supravieţuiască. Beneficiile unui acord cu EU ar veni prea târziu.
Dintre statele estice, Ucraina este cel mai populat şi prin urmare cea mai mare piaţă pentru UE, şi a primit cele mai mari ajutoare financiare din partea Europei. De asemenea, Ucraina este prima ţară care a finalizat, în 2011 negocierile pentru un Acord de Asociere. Eforturile s-au lovit însă de întemniţarea fostului premier Iulia Timoşenko.

Merkel: Avem nevoie de Rusia

În faţa presiunilor evidente ale Rusiei, care vrea propria uniune comercială cu foştii sateliţi sovietici, cancelarul Merkel a criticat mentalitatea
de „Război Rece“ a Moscovei. Relaţiile economice privilegiate pe care Germania, cea mai mare economie europeană, le are cu Rusia şi faptul că Merkel este cel mai puternic politician din UE dau cuvintelor lui Merkel o forţă specială, notează EUobserver.

„Cu cât statele foste sovietice vin mai aproape de Rusia, cu atât Rusia le vede îndepărtându-se mai mult de ea. UE şi Germania trebuie să vorbească cu Rusia. Războiul Rece s-a terminat. Avem nevoie de Rusia, îi importăm gazele. Avem interesul comun de a vedea statul rus modernizându-se. Însă trebuie să depăşim ultimele relicve ale Războiului Rece“, a spus Merkel.

Merkel este unul dintre cei aproape 20 de şefi de stat sau de guvern şi oficiali de top europeni, printre care preşedintele francez François Hollande şi premierul britanic David Cameron, prezenţi la summitul care se încheie astăzi pentru a încerca să împiedice ofensiva Rusiei. Din partea României participă preşedintele Traian Băsescu.

Ministrul polonez de externe Radek Sikorski notează că Parteneriatul Estic este un succes deoarece “îndreaptă atenţia“ unor lideri din UE precum Merkel şi Hollande înspre est. El a subliniat că un proiect paralel al UE, Uniunea pentru Mediterana, a murit.

Georgia este hotărâtă să se apropie de Europa

O ţară care nu este cu mult în urma Moldovei la zelul cu care-şi construieşte legături cu UE este Georgia. Şi aceasta a parafat ieri acordul de asociere cu UE. Dar rapiditatea integrării Georgiei depinde mult de politicile interne. CE a recomandat noului guvern georgian să nu urmeze exemplul Ucrainei şi să nu persecute liderii opoziţiei. Fostul preşedinte Mihail Saakaşvili este în închisoare.

Relaţiile Georgiei cu Rusia sunt marcate de războiul din 2008, în urma căruia regiunile georgiene Oseţia de Sud şi Abhazia au devenit cu sprijinul Moscovei state independente. „În condiţiile în care trupele ruseşti şi sârma ghimpată continuă să ne încalce suveranitatea, dedicarea Georgiei faţă de integrarea europeană şi euro-atlantică este acum mai îndârjită ca niciodată“, a explicat într-un articol publicat de EUobserver ministrul de externe georgian Maia Panjikidze.

Azerbaidjan se ţine la distanţă şi de UE şi de Rusia

Belarus este un stat fără speranţă în planurile UE de a-şi apropia estul, ceva devenit evident la summitul anterior, din urmă cu doi ani, de la Varşovia. Preşedintele Alexander Lukashenko nu a venit la Vilnius, Belarusul fiind reprezentat doar de un oficial din ministerul de externe. Regimul totalitar al lui Lukashenko este acuzat de grave încălcări ale drepturilor omului şi democraţiei şi în consecinţă Belarului este singurul stat din Parteneriatul Estic aflat sub sancţiuni UE. Multor oficiali bieloruşi le este interzisă intrarea în UE. Nici relaţiile ţării cu Rusia nu sunt mai calde. Belarusul refuză să recunoască Oseţia de Sud şi Abhazia.

În ceea ce priveşte Armenia, perspectivele unui acord cu UE erau promiţătoare până anul trecut. Vara trecută Yerevan şi Bruxelles au finalizat negocierile în această privinţă, dar în septembrie preşedintele armean Serzh Sarkisian s-a întâlnit în particular cu cel rus Vladimir Putin, după care Armenia a anunţat că vrea să se alăture uniunii comerciale cu Rusia.

Azerbaidjan, cel mai mare inamic al Armeniei după ce cele două state s-au războit în urmă cu 20 de ani pentru regiunea Nagorno-Karabakh, nu vrea să se alăture uniunii vamale cu Rusia, dar nici să semneze un acord cu UE. Relaţiile dintre Azerbaijan şi Europa sunt dominate de gaze, câmpurile azere urmând să livreze gaze Europei prin conducta Trans-Adriatic Pipeline, care va evita teritorul rus.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.11.2013