Deși promite pe panouri publicitare că, odată ce va ieși învingătoare în alegeri locale, va face ordine în oraș, ar fi bine să ne amintim cu ce s-a ocupat Zinaida Greceanîi când a fost ministru al Finanțelor și premier pe timpul regimului Voronin.
Acum vreo șase ani în urmă, la Cojușna, toată lumea afirma că fabrica de vinuri din localitate aparține Zinaidei Greceanîi. Nu oficial, dar din umbră. În plus, soţul premieriţei a fost membru al Consiliului de directori şi director tehnic, chiar dacă era văzut rar de tot pe la întreprindere. Vinăria din Cojușna condusă de familia Greceanîi, din umbră sau pe față, a devenit subiectul unui scandal iscat din cauza datoriilor pe care fabrica refuza să le întoarcă. S-a întâmplat asta când socialista de azi, și comunista de ieri, Zinaida Greceanîi a devenit ministru al Finanțelor în guvernul Tarlev.
Fabrica de la Cojușna protejată de Greceanîi
Formată pentru a gestiona primul credit în economia reală a RM de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Corporaţia „Vininvest” a ajuns să fie hărţuită în perioada comuniștilor de Ministerul Finanţelor, fisc, justiţie şi, îndeosebi, de Fabrica de vin Cojuşna. Să vedem cum s-a ajuns la aceasta. Creditul a fost acordat în 1994, pentru susţinerea ramurii vitivinicole din RM, în sumă de 30 mln. dolari SUA, cu o dobândă de 7 la sută. Abia constituită, „Vininvest” a semnat, la 3 octombrie 1994, Acordul de împrumut cu BERD, care, în aceeaşi zi, a încheiat un acord de garanţie cu Guvernul RM, Ministerul Finanţelor obligându-se să fie garant al creditului. Ambele acorduri au fost ratificate de Parlament. La acea vreme, puţine fabrici de vinuri din RM dispuneau de tehnica necesară pentru îmbutelierea vinului, de aceea guvernul a decis să investească banii anume în această ramură. Astfel, 20 mln. dol. SUA au fost destinate construcţiei fabricii de sticlă „Glass Container Company”, iar nouă fabrici de vin, inclusiv cea din Cojuşna, au fost asigurate cu echipament de îmbuteliere a vinurilor.
În 1995, „Vininvest” a semnat acorduri de recreditare cu cele nouă întreprinderi, asigurând livrarea şi instalarea utilajului. Potrivit acordului, Fabrica de vin Cojuşna datora iniţial 718 mln. dol. SUA, plus comisionul şi procentele din dobândă. Conflictul dintre „Vininvest” şi fabrica din Cojuşna a început în 2005, când Z. Greceanîi a fost numită în funcţia de ministru al Finanţelor. Întreprinderea nu și-a mai recunoscut datoria. Tot în acelaşi an întreprinderea a fost privatizată de compania rusă „Alma-grup”, care a preluat 88,8% din acţiunile fabricii. De atunci, întreprinderea, care a rămas să ramburseze 5 mln. lei, a solicitat instanţelor recunoaşterea acordului de recreditare cu „Vininvest” drept contract de vânzare-cumpărare a echipamentului primit (!). În 2007, din cauza incapacităţii de plată a mai multor întreprinderi încadrate în proiect, Ministerul Finanţelor a întors datoria către BERD, pentru a evita penalităţile, iar restanţa urma să fie pusă în cârca „Vininvest”.
Credite de milioane de la BEM
Potrivit unor extrase din procesele verbale ale Băncii de Economii publicate de site-ul politics.md, în anul 2008 Fabrica de Vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia figura soțul prim-ministrului de atunci Zinaida Greceanîi – Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 mln. euro și încă 500 mii dolari. În 2010 fabrica își declara falimentul. În 2011 „Alsvit- print” SRL, al cărei fondator era o companie off-shore „Handows Trading”, cu proprietar-beneficiar tot același Alexei Greceanîi, răscumpăra bunul gajat al Fabricii Cojușna, luând pentru asta un credit tot de la BEM, în valoare de 40 mln. lei. Creditul nu a fost reîntors Băncii de Economii, care a rămas doar cu un gaj, care astăzi poate fi evaluat la maximum 5 milioane de lei. Paguba băncii în acest dosar de credit constituie 58 mln. lei.
Zina a luat arma în mână
În fine, oamenii nu trebuie să uite că după 7 aprilie 2009, împinsă de comuniști, Zinaida Greceanîi, le promitea mamelor la televizor că poliția va trage în copiii lor, dacă vor ieși în stradă… Drept urmare, în popor acesteia i s-a zis Zina Karabina…
Timpul.md (I.M.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
