Atitudini

Businessul Transnistria

Din partea cealaltă a Nistrului, se auzeau împuşcături şi bubuituri, le auzeam chiar din Antoneşti, deşi Antoneştiul nu e chiar lângă Nistru.

Tata, ca şi alţi oameni care au păzit atunci malul nostru, nu a avut carnet de veteran al războiului. Nici nu l-ar fi interesat. Pentru că nu a participat după asta la război cu puşca sau pistolul. El era profesor de română şi a fost la locul lui exact când a fost nevoie de el. Oamenii care mergeau atunci la Nistru luau cu ei ce le pica sub mână: topoare, coase, araci, bâte. Poate că e de râs. Faţă de ei şi dacii erau mai înarmaţi.

Tata pleca la păzit Nistrul cu nunceagurile mele, pe care le făcusem după îndrumarea profesorului de sport. Era clar pentru toată lumea că nunceagurile sau topoarele sunt o glumă proastă faţă de o armă adevărată, dar oamenii îşi păzeau pământul cum ştiau ei, până se trezea şi statul.

După războiul din Transnistria, se zvonea că Snegur cu Smirnov îşi spuneau bancuri la telefon în timpul luptelor. Nu ştiu dacă e adevărat, dar exact aşa e situaţia în general legată de Transnistria. Voi luptaţi, omorâţi-vă măcar cu toţii, iar noi spunem bancuri şi ne vedem de business. Pentru că Transnistria e văzută ca un business. Transnistria – ţara-fantomă, a nimănui, din care se pot scoate bani frumoşi, necontrolaţi de nimeni.

Altfel, de ce se implică politicienii noştri în alegerile din Transnistria, pe care n-o recunosc? Şi nu doar că se implică, ci participă activ în campania electorală?! Filat s-a întâlnit de două ori cu Smirnov chiar înainte de alegeri, oare asta nu a fost un pas electoral al dictatorului neclintit de la Tiraspol? Pe de altă parte, Voronin s-a întâlnit cu Vladimir Iuraş, consilierul candidatului la conducerea Transnistriei, Evgeni Şevciuk, venit la Chişinău pentru strângere de fonduri sau măcar pentru susţinere. De unde atâta prietenie şi amabilitate?

Se tot discută formula prin care situaţia din Transnistria trebuie soluţionată. Mie mi-e clar însă un lucru: la masa negocierilor n-ar trebui să se afle şi politicieni din Moldova. Pentru că Moldova ar pierde. Tot ce s-a întâmplat până acum ne arată că Transnistria e un business pentru politicienii noştri. Un business pe care l-ar pierde, dacă Moldova ar avea de câştigat.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *