Pe parcursul a patru săptămâni, militarii din Brigada ,,Ştefan cel Mare” au participat la săpăturile arheologice din cadrul expediţiei comune organizate de Universitatea de Stat din Moldova şi specialiştii Muzeului Armatei Naţionale. Săpăturile s-au desfăşurat pe un perimetru de aproximativ 20 de hectare, în urma cărora au fost descoperite materiale care confirmă datarea şi apartenenţa monumentului la cultura geto-dacă. Specific pentru acest sit arheologic sunt cele 20 de tumuli ce se găsesc în interior şi care reprezintă cimitire de înhumare a geto-dacilor. Potrivit locotenent-colonelului Vitalie Ciobanu, şeful Muzeului Armatei Naţionale, obiectivul reprezintă un monument unicat în spaţiul sud-vest european.
Trecutul încununează viitorul neamului
Primarul comunei Stolniceni, dl Moraru, consideră că acest sit arheologic ar putea fi, în perspectivă, un punct de atracţie pentru turişti, întrucât este un adevărat muzeu în aer liber. Profesoara Zinaida Mardari, una dintre iniţiatoarele expediţiei arheologice, de asemenea, susţine ideea creării unui muzeu arheologic pe teritoriul sitului.
Tudor Arnăut, prorectorul Universităţii de Stat din Moldova, care a participat la săpături împreună cu un grup de studenţi de la Antropologie şi Arheologie, menţionează că recenta descoperire are un impact major pentru comunitate şi este necesar de a continua aceste investigaţii arheologice. Militarul Victor Lipcanu, din cadrul Brigăzii II, care a depistat printre primii obiectele străvechi, ne-a spus că se simte onorat că a participat la această expediţie. „Îmi place foarte mult ceea ce fac, deoarece în acest mod aflu multe lucruri noi despre istoria neamului nostru”, ne-a spus tânărul. La încheierea expediţiei, toţi ostaşii au primit diplome de onoare din partea Ministerului Apărării.
Militarii au descoperit şi aşezări de origine tătară
Locotenentul-major Gheorghe Banu ne-a spus că aceasta nu este prima descoperire arheologică pe care o fac ostaşii. Potrivit lui, militarii Armatei Naţionale au participat în repetate rânduri la săpăturile arheologice organizate de Muzeul Armatei Naţionale. În anul 2005, în satul Costeşti, r-nul Ialoveni, ei au depistat vestigii ale unei aşezări de origine tătară, un apeduct, vase, arme, monede care datează din sec. XIII-XIV. Peste trei ani, în cadrul altor săpături arheologice efectuate lângă Mănăstirea Curchi, militarii au găsit vase de ceramică, monede, unelte, din perioada domniei lui Alexandru cel Bun.
Bombe neutralizate cu succes
În timpul vizitei noastre pe teritoriul sitului Stolniceni, în apropierea cimitirului geto-dac, aceiaşi soldaţi au descoperit şi o submuniţie din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Şeful grupei de deminare, din cadrul Batalionului de geniu ,,Codru”, Iurie Batâr, ne-a spus că aceasta „a fost neutralizată cu succes şi nu prezintă pericol pentru vizitatorii sitului arheologic”. Pe parcursul săpăturilor au fost găsite o casetă de aviaţie şi o protecţie de artilerie, care, la fel, au fost lichidate de genişti.
Contribuţia ostaşilor la săpăturile arheologice de la Stolniceni a fost apreciată şi de ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, care, sosit la faţa locului, le-a mulţumit pentru descoperirile efectuate.
Ana Sârbu,
stagiară la TIMPUL
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
