Bazele forțelor armate ruse din apropierea graniței cu Finlanda au fost golite semnificativ, în ciuda amenințărilor Moscovei de a-și extinde prezența militară în regiune (din cauza aderării țării la NATO), scrie ediția finlandeză a publicației Yle, citând un înalt oficial finlandez de informații, precum și imagini din satelit.
Aproximativ 80% din echipamentele și soldații din bazele rusești din apropierea graniței finlandeze au fost transferați în războiul din Ucraina, doar instructorii au rămas la facilități. O situație similară se observă acum în aproape toate regiunile rusești, cu excepția regiunii Moscovei, notează ziarul.
Date similare sunt furnizate de serviciul norvegian de informații
Potrivit estimărilor sale, numărul forțelor terestre rusești din Peninsula Kola a scăzut cu 80% în timpul războiului. De asemenea, potrivit serviciilor de informații norvegiene, Rusia va avea nevoie de trei până la cinci ani pentru a restabili capacitatea de luptă a forțelor sale armate după încheierea războiului din Ucraina.
Russia has moved 80% of the troops stationed near the Finnish border to Ukraine – Yle
Satellite images published by the publication show that Russia’s military bases near the Finnish border are emptying out, with only outdated equipment and a small number of soldiers remaining… pic.twitter.com/ciZAQdX5kc
— NEXTA (@nexta_tv) June 19, 2024
Vladimir Putin, anunțând începerea războiului cu Ucraina, a declarat că unul dintre obiectivele invaziei ar fi fost contracararea apropierii “mașinii militare NATO” de granițele Federației Ruse.
Cu toate acestea, agresiunea rusă, dimpotrivă, a forțat două țări care se învecinează cu Rusia să se alăture blocului militar.
Anul trecut, Finlanda a intrat în alianță. Drept urmare, forțele armate NATO au fost completate cu una dintre cele mai pregătite armate de luptă din Europa. În primăvara acestui an, Suedia a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice. În plus, Polonia, care este membră a NATO din 1999, a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare pe teritoriul său și a semnat, de asemenea, un contract pentru achiziționarea de sisteme americane de apărare antirachetă și apărare aeriană pentru 15 miliarde de dolari.
După ce Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO, președintele rus a declarat că Rusia “nu are astfel de probleme” cu aceste țări “pe care le are cu Ucraina”. “Nu avem probleme și dispute teritoriale, nimic care ne-ar putea îngrijora. Dacă vor, sunt bineveniți”, a spus Putin. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a vorbit despre același lucru pe 10 iunie.
Ce spunea recent Putin
Cu toate acestea, într-un interviu acordat propagandistului Dmitri Kiselyov în martie, Putin a declarat că Rusia va crește numărul trupelor sale în apropierea graniței cu Finlanda, în legătură cu aderarea țării la NATO. “De ce au făcut asta?”, spunea Putin indignat, discutând despre aderarea Finlandei la alianță. În același timp, președintele a răspuns imediat la propria întrebare: “Probabil că mi-am dorit foarte mult să fiu membru al clubului occidental, sub un fel de umbrelă”. “Nu am avut trupe acolo. Nu au existat sisteme de distrugere acolo, acum vor apărea”, a amenințat Putin.
În ianuarie anul trecut, Valery Gerasimov, care la acel moment deținea funcția de șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, a declarat că decizia Finlandei și Suediei de a adera la NATO a fost unul dintre factorii care au influențat intenția de a “ajusta planul de construcție și dezvoltare a Forțelor Armate” ale Rusiei, deoarece conducerea țării a stabilit sarcina de a “neutraliza aceste amenințări”. Apoi a promis că districtele militare Moscova și Leningrad vor fi create în aceste scopuri. precum și un corp de armată în Karelia.
În același timp, șeful serviciului de informații al Statului Major General al Forțelor de Autoapărare finlandeze, contraamiralul Juha Vaukhkonen, a declarat că forțele terestre ruse staționate lângă Finlanda au suferit pierderi grele în Ucraina, motiv pentru care numărul lor a fost redus de patru ori față de situația de dinainte de război. Un număr mare de arme și echipamente speciale au fost transportate din diferite depozite în Ucraina, a adăugat Vaukhkonen.
Contrar afirmațiilor Kremlinului că Rusia a început războiul în Ucraina de teama “extinderii NATO”, Occidentul a declarat în repetate rânduri, înainte de invazie, că nu intenționează să accepte Kievul în alianță. În special, cu doar o lună înainte de începerea ostilităților, președintele american Joe Biden a vorbit despre acest lucru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
